De Daniel Ionașcu,

Deși inflația are un procent mic, anumite produse de bază s-au scumpit foarte mult. Problema este că ponderea lor în cheltuielile unei familii este foarte mare.

Libertatea a încercat să afle cât de mult au fost „înghițite” salariile românilor de inflație.

Iată ce am descoperit:

  • Există o discrepanță mare între bugetari și angajații din mediul privat, dar și între diversele categorii de bugetari.
  • Pensionarii sunt printre cei mai afectați de scumpiri, având în vedere că aceștia au mai puțini bani la dispoziție, iar până în septembrie nu vor avea parte de nici o majorare a pensiilor.
  • Inflația este „personală” și depinde de cât de mult câștigă fiecare persoană și pe ce cheltuie banii. De exemplu, un fumător este mai afectat decât un nefumător dacă se scumpesc țigările.
  • Statisticile pot fi înșelătoare. Există variații între veniturile persoanelor din mediul urban și cele din mediul rural, între familii și persoanele singure
  • Cei mai “câștigați” sunt medicii și profesorii, care au avut parte de majorări substanțiale, de 25-50%. În unele cazuri, majorările au fost de 100%.
  • O familie dă aproape două treimi din venituri pe consum, iar o treime cheltuie pe taxe.

Ce arată datele

Câștigul mediu net în România a crescut cu 13,3% și a ajuns în luna noiembrie 2018, ultima pentru care există date oficiale, la 2.792 de lei, arată Institutul Național de Statistică (INS).

Deși inflația bifa un procent de numai 3,27% în luna decembrie 2018, mai multe produse folosite zi de zi au avut scumpiri consistente.

Cartofii erau în decembrie 2018 cu 39,64% peste nivelul din decembrie 2017, iar mai multe legume și conserve aveau prețuri mai mari cu 23,46%.

Alte scumpiri s-au înregistrat la carnea de vită (5,89%), pâine (5,02%), carburanți (4,57%), gaze (16,61%) și energia termică (4,6%).

S-au înregistrat însă și scăderi de preț în aceeași perioadă analizată: la ouă (-19,35%), fructe proaspete (-8,34%), citrice (-8,54%), zahăr (-8,36%).

Veniturile medii ale unei gospodării

Cel mai mult se observă impactul scumpirilor atunci când este analizată structura veniturilor și cheltuielilor unei familii.

Datele INS arată că veniturile medii ale unei gospodării, incluzând și veniturile agricole sau din vânzarea de bunuri, au crescut în trimestrul al treilea cu 1.028 lei, până la 4.454 de lei, adică 1.713 lei de persoană.

Cheltuielile au crescut însă și ele cu 1.006 lei, astfel că față de trimestrul al treilea din 2017, o familie ar putea economisi doar 22 de lei.

Dacă analizăm doar veniturile bănești, atunci datele INS arată altfel: acestea au fost de 4.090 de lei pe gospodărie, adică 1.573 de lei de persoană.

Cheltuielile totale s-au ridicat 3.891 de lei, adică 1.497 de lei de persoană.

Două treimi din bani îi cheltuim să trăim, o treime sunt taxe

Cheltuielile de consum au cea mai mare pondere (60,5%), în vreme ce 31,4% o reprezintă taxele.

Restul reprezintă cheltuielile pe investiții (0,6%), producție (3,6%) și altele (3,9%).

Altfel, aproape două treimi din banii câștigați reprezintă traiul de zi cu zi, iar aproape o treime sunt taxele.

Pensionarii și agricultorii au fost grav afectați

Inflația îi „arde” masiv pe pensionari și agricultori, a declarat consultantul fiscan Adrian Bența, pentru Libertatea.

Ultima oară când s-a majorat pensia a fost în iulie 2018, când punctul de pensie a crescut de la 1.000 la 1.100 de lei. Conform OUG 114 – ordonanța taxelor, adoptată la finalul lui 2018 -, punctul de pensie va crește din septembrie 2019 de la 1.100 la 1.165 de lei.

La fel și în cazul pensiei minime: aceasta va crește, tot în septembrie, de la 640 la 704 lei.

“Deci timp de un an și două luni, pensionarii și agricultorii care trăiesc din autoconsum în mediul rural sunt lăsați în voia nimănui”, arată acesta.

Diferența dintre sat și oraș

În mediul urban, veniturile de fiecare persoană erau de 2.057 de lei, iar în mediul rural, de 1.311 lei.

Cheltuielile se diferențiază și ele: 1.770 de lei la oraș și 1.177 de lei la țară.

Între trimestrul al treilea din 2017 și același interval din 2016, diferența rămasă unei familii era de 112 lei, bani ce puteau fi economisiți.

Specialist: Impactul scumpirilor este diferit

Consultantul financiar a mai afirmat că impactul scumpirilor este diferit pentru fiecare persoană.

„Pentru bugetarii care au avut salariile crescute cu 25%, majorarea a fost «mâncată» de trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat. Au fost bugetari care au avut salariile mărite doar cu 4% pe net, iar diferența a fost «mâncată» de inflație.

Dar la profesori, la medici și alte categorii profesionale la care s-au acordat majorări de 25-50%, chiar 100% în anumite cazuri, acolo majorarea se vede, se simte.

La privat, majorarea a fost pe medie cu 7%, deci aici au fost afectați. Inflația era la un moment dat de 5,4%, dar apoi a scăzut”, spune Bența.

«Statisticile deformează: o persoană mănâncă două pâini, o alta, nici una, dar în medie a mâncat fiecare câte una»

Consultantul fiscal avertizează asupra statisticilor, afirmând că acestea deformează câteodată percepția.

„Românul statistic nu e același cu românul de pe stradă: eu pot mânca două pâini și dumneavoastră niciuna, dar în medie am mâncat amândoi câte una.

La mâncare au existat scumpiri, la fel și la transport, și asta îi afectează pe români. Două treimi din veniturile populației se duc pe consum. Iar aici au fost scumpiri, fiecare a fost afectat.

Dar, pe medie, și la privat a rămas o mică diferență între majorarea de 7% și inflația de 3,27% de la final de an”, punctează Bența.