Aurul a atins un maxim istoric și a depășit euro ca principal refugiu global. Care sunt țările care au cumpărat cel mai mult aur în 2025
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Aurul a atins un maxim istoric în săptămâna care s-a încheiat: a ajuns la 3.819 dolari pe uncie și, pentru prima dată în jumătate de secol, a depășit vârful din 1980 ajustat la inflație, scrie revista Forbes.
Cuprins:
Metalul galben s-a apreciat cu 45% de la începutul anului și a devenit, la mare distanță, activul cu cel mai bun randament din 2025, depășind vedetele de pe Wall Street, inclusiv „Cei șapte magnifici” și bitcoinul.
Achizițiile anuale de aur ale băncilor centrale s-au dublat față de deceniul trecut
Deși goana după aur a devenit deja o tendință generalizată, marii protagoniști ai acestui ciclu rămân băncile centrale.
„Aurul este impulsionat de băncile centrale din întreaga lume, în special de cele din piețele emergente - Rusia, China și India - care cumpără aur pentru a-și proteja monedele față de dolar”, a explicat John Stoltzfus, strateg-șef de investiții la Oppenheimer.
Comparativ cu deceniul anterior, achizițiile anuale de aur ale băncilor centrale s-au dublat. Totuși, chiar dacă mulți experți atribuie această dinamică exclusiv președintelui american Donald Trump, tendința era deja în formare de câțiva ani.
De fapt, primul val de cumpărări la scară largă a început în 2022, după ce țările occidentale au înghețat rezervele Rusiei. Acea decizie a convins mai multe guverne autocratice să înceapă să cumpere aur ca modalitate de diversificare a investițiilor și de reducere a dependenței de dolar.
Achizițiile nete au crescut din nou după alegerile din Statele Unite, deși încă se mențin sub nivelurile din 2022.
În toate țările, această tendință de acumulare de aur din partea băncilor centrale se consolidează. Pentru prima dată din 1996, băncile centrale dețin mai mult aur decât titluri de trezorerie americane, iar metalul a depășit euro ca al doilea cel mai important activ de rezervă din lume.
Băncile centrale din piețele emergente au început chiar să cumpere aur direct de la minele locale, în loc să apeleze la piețele extrabursiere internaționale. Astfel, evită nevoia de a acumula dolari.
„Îți poți crește rezervele folosind moneda locală și, prin urmare, nu sacrifici un alt activ de rezervă (dolarul american) pentru a-ți construi rezervele de aur”, a explicat Shaokai Fan, de la Consiliul Mondial al Aurului, într-un interviu pentru CNBC.
Polonia, China și Rusia, campioane la cumpărarea de aur în 2025
Totuși, piețele emergente nu conduc achizițiile de aur în acest an, cel puțin conform datelor oficiale. Deși mulți îi indică pe președintele Chinei, Xi Jinping, și pe omologul său rus, Vladimir Putin, drept marii acumulatori, adevăratul campion la cumpărarea de aur în 2025 este Polonia.
Banca centrală a Poloniei a adăugat 67 de tone de aur de la începutul anului 2025 până în prezent și și-a dublat aproape rezervele în doar trei ani. Astăzi, Polonia are mai mult aur decât însăși Banca Centrală Europeană, ca sprijin pentru independența sa monetară.
„De ce deține banca centrală aur? Pentru că își păstrează valoarea chiar și dacă cineva întrerupe aprovizionarea sistemului financiar global. Desigur, nu considerăm de la sine înțeles că acest lucru se va întâmpla. Dar, după cum spune proverbul, norocul îi favorizează pe cei pregătiți”, a declarat directorul Băncii Naționale a Poloniei, Adam Glapiński.
Potrivit analiștilor de pe piața materiilor prime, următorul mare impuls ar putea veni din FOMO (frica de a rata ocazia) în rândul investitorilor privați. Ar fi o dinamică clasică de autoalimentare: prețurile cresc, apar titluri de presă, cererea sporește și prețurile urcă din nou.
Săptămâna trecută, intrările în ETF-uri susținute de aur din America de Nord au atins cel mai ridicat nivel de după 26 martie. Chiar și așa, analiștii cred că potențialul de creștere rămâne considerabil, mai ales dacă ETF-urile de aur se combină cu cele de bitcoin.
De exemplu, ETF-urile de bitcoin din Statele Unite reprezintă aproximativ 7% din capitalizarea totală a bitcoinului, în timp ce ETF-urile de aur se află încă sub 1%, potrivit lui Mike Akins, partener fondator al ETF Action.
Pe de altă parte, un sondaj realizat de Bank of America arată că administratorii de fonduri consideră deja aurul a doua cea mai aglomerată tranzacție de pe piață, imediat după „Cei șapte magnifici”. Marea necunoscută este dacă aceasta marchează începutul ciclului sau faza sa finală.
