Cornel Dinicu, pentru prima dată fără cătușe, printre ruinele Fermei Dacilor. „Și ziua, și noaptea, mă gândesc dacă am greșit undeva”

Cornel Dinicu a venit sâmbătă la Tohani încă de la primele ore ale dimineții. Este pentru prima dată, după tragedie, când intră în fermă fără cătușe și fără să fie însoțit de poliție. De vineri, 29 martie, este un om aproape liber. A fost arestat preventiv imediat după ce și-a înmormântat copilul de 11 ani, mort și el în incendiu, apoi plasat în arest la domiciliu încă aproape două luni, pentru ca în cele din urmă, judecătorii să decidă că Dinicu poate fi cercetat în control judiciar. Nu mai reprezintă un pericol public, spune instanța.

Ce restricții are

Are însă o serie de restricții, unele neclare, consideră el. Cât timp se află în control judiciar, Cornel Dinicu nu are voie să ia legătura cu Adelina Ilie, bucătăreasa fermei, și ea arestată inițial în dosarul incendiului. În schimb, Adelina Ilie are voie să vorbească cu șeful ei. 

Recomandări

Gala Premiilor Gopo 2024. Lista completă a câștigătorilor ediției 18 la Oscarurile românești

„Eu nu am voie să vorbesc cu ea, ea are voie să vorbească cu mine. Procedurile…”, spune ironic Cornel Dinicu.

Aceste proceduri confuze au tot fost invocate, sâmbătă, atât de Cornel Dinicu, dar și de apropiații lui cu care s-a reîntâlnit pentru prima dată după incendiu. Patronul Fermei Dacilor este dezamăgit de modul în care decurge ancheta și mai ales de rezultatul expertizelor științifice care se pare că nu au avut rezultatul așteptat de oamenii de la fermă. Nu au fost găsite urme de substanțe inflamabile (benzină și motorină), iar imaginile video recuperate nu sunt deloc concludente, nu dovedesc prezența unei mâini criminale.

„Eu am plătit și electricieni, și firme să facă scenarii la incendii”

„Nu știm ce fac anchetatorii. Nu-mi spun mie. Poate că se duc și pe pista mâinii criminale. E o anchetă discretă, cum e normal să fie. Sper să-și facă treaba. Sper să aflăm ce s-a întâmplat. Eu îmi doresc asta mai tare decât orice alt anchetator și decât oricine. Doresc să aflu ce s-a întâmplat efectiv. Să știu dacă am greșit. Dacă am greșit, plătesc. Dar eu nu am greșit cu absolut nimic, eu doar am plătit și electricieni, și firme să facă scenarii la incendii și tot felul de ingineri și de instalatori. Eu sunt doar beneficiarul care a plătit. În rest…. Încerc în fiecare zi să mă gândesc dacă am greșit undeva. Zilnic, și ziua, și noaptea, mă gândesc dacă am greșit undeva. De fiecare dată, rezultatul este același: nu am greșit nicăieri, nu am greșit cu nimic”, a declarat, sâmbătă, Cornel Dinicu, în ziua pomenirii celor opt victime care au murit în incendiul de la fermă.

Recomandări

Anna Gevorgyan, expert armean în relații internaționale: „Retorica «drepturilor istorice», folosită de Azerbaidjan în relația cu Armenia, seamănă cu poziția lui Putin față de Ucraina”

Patronul complexului sportiv susține că este dezamăgit de modul în care atât experții Parchetului Prahova, dar și expertul parte angajat de el și-au făcut datoria, făcând referire la faptul că în raportul anchetatorilor, prizele cu împământare nu sunt menționate, deși acestea au existat în realitate.

Dinicu a mărturisit că urmează să înlocuiască și expertul angajat de el inițial, având nevoie de un specialist care „să se implice”, nu de cineva care să vină doar „la o cafea”.

Tot el spune că nici expertiza fizico-chimică, realizată de Institutul Național de Criminalistică, nu ar fi indicat prezența unei substanțe inflamabile, ipoteză care să confirme atât de mult invocata „mână criminală”. Totuși, acuză Dinicu, analizele nu au căutat decât să identifice urme de motorină sau benzină, în condițiile în care mult mai multe substanțe inflamabile ar fi putut fi folosite la provocarea unui incendiu de amploare.

Recomandări

Imagini de la arestarea Prințului Paul de la un resort din Malta. Poliția Română: Nu a opus rezistență. VIDEO

„Au zis că n-au laboratoare în România. Au spus că nu există materiale inflamabile, benzină și motorină. Dar sunt foarte multe alte materiale inflamabile care întrețin focul”, acuză Dinicu.

Ce acuzații îi aduc procurorii

În spatele acestor suspiciuni venite dinspre cei incriminați oficial se află acuzațiile extrem de dure ale procurorilor din Ploiești care anchetează cazul incendiului fermei de la Tohani. Anchetatorii acuzau încă de la începutul cercetărilor că modul în care a fost construită pensiunea nu a dat nicio șansă persoanelor cazate la etaj să se salveze.

• Pensiunea de la Tohani a fost construită fără obținerea avizelor și a autorizațiilor, unitatea turistică funcționând ilegal, acuză procurorii. A creat premisele izbucnirii și propagării la data de 26.12.2023, în jurul orei 5.45, a unui incendiu ce a condus la distrugerea imobilului și la decesul a 7 persoane fizice, sursa probabilă a incendiului fiind „efectul termic al curentului electric”, în condițiile în care societatea comercială era racordată la rețeaua de alimentare cu energie electrică în baza unui contract încheiat în anul 2014, pentru un consumator noncasnic tip persoană fizică, loc de consum cu denumirea „pompă de apă” având o putere de 8 kW, insuficientă pentru susținerea consumatorilor electrici ai unei pensiuni. a) imobilul a fost construit fără autorizație de construcție, mansarda a fost realizată din material lemnos, ușor inflamabil, neprevăzut cu căi de evacuare optime, construcția fiind încadrată în gradul V (cinci) de rezistență la foc (cel mai defavorabil grad), imobilul a fost intabulat cu încălcarea prevederilor legale, în baza unui certificat de constatare a edificării construcției emis fără verificarea îndeplinirii tuturor cerințelor fundamentale, imobilul a fost edificat fără solicitarea/obținerea vreunui aviz/autorizație de la I.S.U. Prahova, a fost dotat cu o centrală de detectare, semnalizare și alarmare la incendiu nefuncțională la momentul producerii incendiului, montată în baza unui proiect neavizat, precum și cu o instalație electrică certificată, subdimensionată (putere de 8 kW) în raport de nevoile reale ale unui astfel de consumator.
• Întreaga situație descrisă, vizând nerespectarea de către factorii decidenți a normelor în materia securității la incendiu, (…) îi poziționează pe cei trei inculpați în culpă în raport de producerea rezultatului constând într-un dezastru, deoarece în condițiile descrise, raportat la lipsa de siguranță a încăperilor oferite ca spații de cazare, șansele reale ca victimele să se poată salva au fost aproape inexistente, se arată în comunicatul Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova.

În incendiul din 26 decembrie 2023 au murit opt oameni. Printre victime s-a aflat şi fiul patronului acestei unităţi, Cornel Dinicu, fiul generalului Petru Băiceanu, şef al Direcţiei Generale de Informaţii a Armatei, Vlad Băiceanu, finul lui Dinicu, Lucian Ene, şi doi copii ai săi, dar şi o studentă în anul II la Facultatea de Sociologie şi prietenul acesteia.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 10

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro