Discuțiile purtate în privat de liderul de la Washington vizează organizarea unei întâlniri faţă în faţă cu ocazia turneului pe care președintele îl va efectua în Asia.

O oportunitate luată în calcul este luna noiembrie, când liderii lumii se vor reuni la Shenzhen, în China, pentru Forumul de Cooperare Economică Asia-Pacific (APEC).

Un summit de mare miză pe fondul tensiunilor globale

Deși pentru moment nu au fost stabilite detalii logistice oficiale, dorința lui Donald Trump de a relua dialogul la nivel înalt arată că liderul american caută un succes major de politică externă. În timp ce o rezolvare a crizei din Iran rămâne dificil de atins, Donald Trump vede în refacerea punților cu Phenianul o oportunitate diplomatică de prim rang.

Spre deosebire de alți președinți americani, care au refuzat întâlnirile directe fără condiții prealabile ferme privind denuclearizarea, Donald Trump mizează din nou pe o abordare bazată pe relația personală.

Cu toate acestea, experții în securitate internațională avertizează că șansele de a obține concesii reale din partea Coreei de Nord sunt reduse.

De la ultimele summituri dintre cei doi lideri, arsenalul nuclear al Phenianului s-a extins semnificativ. Analiza experților independenți arată că dictatorul nord-coreean dispune în prezent de aproximativ 60 de focoase nucleare și deține suficient material fisionabil pentru a ajunge la 90, iar rachetele sale au capacitatea teoretică de a lovi teritoriul Statelor Unite.

Semnalul transmis de Donald Trump prin reducerea exercițiilor militare

Un pas concret care indică intențiile Casei Albe a fost făcut recent, când Donald Trump a anunțat reducerea dimensiunii exercițiilor militare comune desfășurate de SUA și Coreea de Sud.

Președintele american a motivat decizia prin „relația foarte bună” pe care o menține cu Kim Jong Un, reluând o tactică folosită și în primul său mandat pentru a diminua tensiunile înaintea negocierilor.

Decizia a stârnit însă discuții și pe plan intern, după ce liderul american a menționat ulterior că măsura a fost luată și pe fondul nemulțumirii față de Seul, care nu ar fi sprijinit eforturile americane pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz.

Experții susțin că reducerea aplicațiilor militare este o încercare clară a Washingtonului de a trimite un semnal pozitiv către Phenian.

Kim Jong Un vine la negocieri dintr-o poziție de forță

Evoluțiile geopolitice din ultimii ani i-au oferit lui Kim Jong Un o poziție mult mai puternică la masa negocierilor.

Regimul de la Phenian și-a strâns legăturile cu China, a colaborat pe plan tehnic cu Iranul și a trimis mii de soldați în sprijinul armatei ruse în Ucraina, obținând astfel o experiență valoroasă de luptă și sprijin din partea Moscovei.

În acest context, analiștii avertizează că nord-coreenii vor urmări în primul rând obținerea recunoașterii oficiale ca stat cu arme nucleare.

Un astfel de pas ar schimba fundamental ecuația de securitate din Asia și ar putea crea tensiuni serioase între Washington și aliații săi tradiționali din regiune, precum Japonia și Coreea de Sud.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.