ÎCCJ a sesizat CCR cu privire la Legea pensiilor private: Statul încalcă dreptul de proprietate al românilor asupra propriilor economii din Pilonul II

Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție

Legea prevede că românii pot retrage doar 30% din pensia privată, restul sumei fiind eșalonat pe opt ani.

Conform specialiștilor, aceasta ar putea fi considerată o formă de naționalizare a pensiilor private.

Secțiile Unite ale ICCJ, conduse de președinta Lia Savonea, au votat în unanimitate sesizarea CCR cu privire la Legea Pensiilor Private. La ședință au participat 92 de judecători. Conform articolului 27 lit. b din Legea 303/2022 privind organizarea judiciară, Înalta Curte are dreptul să sesizeze Curtea Constituțională pentru controlul constituționalității legilor înainte de promulgare.

Proiectul de lege a fost adoptat miercuri, 15 octombrie 2025, de Camera Deputaților, for decizional. În prezent, banii din Pilonul II pot fi retrași integral la pensionare, însă noile prevederi limitează această posibilitate. Excepțiile sunt pentru bolnavii de cancer și persoanele cu fonduri mai mici decât de 12 ori valoarea pensiei minime.

„Demersul este exclusiv în interesul cetățenilor”

„Așa cum am anunțat de ieri, astăzi au fost convocate Secțiile Unite ale ICCJ, care au luat în dezbatere prevederile Legii privind plata pensiilor private și au hotărât în unanimitate sesizarea Curții Constituționale în vederea exercitării controlului de constituționalitate, înainte de promulgare. Demersul este exclusiv în interesul cetățenilor, dat fiind dreptul acestora de a avea o lege clară, previzibilă cu privire la drepturile lor de pensie”, a explicat Victor Alistar, purtătorul de cuvânt al ICCJ.

„Este în interesul societății ca legea să fie examinată de Curte înainte de promulgare, iar în măsura în care se vor impune corecții în raport cu legea fundamentală, acestea să fie făcute înainte de a genera efecte majore asupra cetățenilor”, a mai adăugat Alistar.

Aspectele de neconstituționalitate în noua Lege a Pensiilor Private

Sesizarea ICCJ se bazează pe două mari categorii de argumente:

1. Încălcarea dreptului de proprietate: Conform art. 44 din Constituție și art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO, sumele acumulate în Pilonul II reprezintă proprietatea privată a participanților. Limitările impuse de lege, cum ar fi restrângerea accesului la sumele acumulate sau obligativitatea încheierii unui contract de plată cu un fond autorizat, constituie o ingerință nejustificată. „Prin modificările aduse prin art. 55 și art. 60, legiuitorul a introdus limitări semnificative ale dreptului de dispoziție al participantului asupra propriului cont”, a explicat Alistar.
2. Neclaritatea și lipsa de previzibilitate a legii: Legea utilizează trimiteri generale la alte reglementări, fără a fi explicită, ceea ce afectează securitatea juridică. „Neclaritatea legii este un viciu de constituționalitate sancționat de Curte, pentru că el afectează atât securitatea juridică, cât și dreptul cetățenilor”, a mai declarat purtătorul de cuvânt al ICCJ.

Reacții din lumea politică la sesizarea ICCJ

Aceasta este a doua sesizare publică privind proiectul de lege.

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a transmis un comunicat în care critică inițiativa legislativă.

„Prin acest proiect, Guvernul Bolojan fură pensiile românilor din Pilonul II și III! Dacă ar fi fost un proiect legislativ cu adevărat pentru binele contribuabililor, parlamentarii AUR ar fi votat «pentru» adoptare, însă inițiativa legislativă reprezintă doar o încercare perfidă a partidelor aflate la guvernare de a fura banii munciți ai contribuabililor români”, se menționează în comunicatul emis joi de AUR.

Traseul legislativ al Legii Pensiilor Private

Proiectul de lege privind plata pensiilor private a fost adoptat miercuri de Camera Deputaților și urmează să fie analizat de CCR. Dacă va trece de acest control, legea va intra în vigoare la un an de la publicarea în Monitorul Oficial.

Inițial, legea trebuia adoptată în 2011, la trei ani după înființarea fondurilor de pensii private. Noile prevederi limitează tranșa maximă care poate fi retrasă din Pilonul II la 30%, iar restul sumei va fi eșalonat pe minimum opt ani. Excepții sunt prevăzute pentru bolnavii de cancer și persoanele cu fonduri foarte mici.

În prezent, 8,3 milioane de români contribuie la fondurile de pensii private obligatorii, 4,5 milioane dintre aceștia cotizând lunar cu 4,75% din venitul brut. Proiectul face parte din reformele necesare pentru aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), termenul limită fiind sfârșitul anului 2026.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro