Ileana Racheru, expert în spațiul ex-sovietic: „În Republica Moldova nu sunt figuri politice noi, dar sunt posibile surprize în rezultate, pe modelul Georgescu’’
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Alegerile parlamentare din Republica Moldova, care vor fi organizate în data de 28 septembrie, a făcut mașinăria de propagandă a Kremlinului să folosească la maximum instrumentele de război hibrid pentru a destabiliza blocul politic proeuropean.
Cuprins:
Trei categorii de proeuropeni în Moldova
Deși nu au apărut personaje politice carismatice noi, partidul PAS ar putea strânge nemulțumiri diverse din partea moldovenilor, din cauza efectelor economice ale războiului. În acest context, Libertatea a realizat un interviu cu Ileana Racheru, expert în spațiul ex-sovietic, pentru a înțelege cât de fragmentat este electoratul proeuropean în Republica Moldova.
„Electoratul proeuropean din Republica Moldova este împărțit între cei care sunt proeuropeni și foarte atașați cultural, spiritual de România, proeuropenii care nu sunt neapărat atașați de România și proeuropenii care ar vrea o orientare a Republicii Moldova care să nu antagonizeze, în același timp, nici Rusia.
Primele două categorii ar putea fi cei care vor vota PAS. Dar Rusia a pregătit tot felul de falși proeuropeni și unioniști care vor încerca să smulgă până la 10% din voturi”, explică Racheru.
Susținere puternică pentru parcursul european al Moldovei
- Libertatea: Ce scop au avut vizitele liderilor europeni în Republica Moldova în această lună electorală?
- Ileana Racheru: Faptul că lideri ai celor mai puternice națiuni din UE au venit la Chișinău pentru a le transmite cetățenilor Republicii Moldova că au sprijinul lor pentru integrarea europeană și, implicit pentru prezervarea democrației, în fața războiului hibrid fără precedent al Rusiei, are o semnificație specială.
În toată istoria postsovietică, Republica Moldova nu a avut atâta susținere pentru aderarea în Occident și nu a avut atât de multe uși deschise în capitalele europene. Prezența celor 3 lideri europeni chiar de ziua națională a Republicii Moldova - 27 august, Declarația de Independență a Republicii Moldova - are și o valoare simbolică: R. Moldova poate să fie cu adevărat independentă doar într-o zonă de prosperitate și securitate cum este UE și nu sub influența/controlul/amenințarea regimului nedemocratic din Rusia.
Tot cu valoare simbolică au fost și eforturile lui Emmanuel Macron și Donald Tusk de a ține discursuri în limba română - ca dovadă a faptului că UE respectă valorile naționale din Republica Moldova și susține diversitatea lingvistică.
În plus, cei 3 lideri europeni au arătat că partenerii lor proeuropeni de la Chișinău sunt Maia Sandu și PAS și nu proiectele fals proeuropene ale Rusiei, cel mai important dintre acestea fiind Blocul Alternativa al lui Ion Ceban. Din imaginile publice se vede că aceștia s-au întreținut și cu premierul Recean și cu speaker-ul Parlamentului și președintele PAS, Igor Grosu. În același timp, s-a văzut preferința de a colabora cu lideri care au opțiuni clar proeuropene, care nu vor să angajeze din nou R. Moldova pe calea unui joc extern ambiguu între UE și Rusia.
- Președintele Nicușor Dan a preferat să viziteze Republica Moldova nu de Ziua Independenței, ci de Ziua Națională a Limbii Române. De ce a ales această variantă mai naționalistă?
- Vizita lui Nicușor Dan trebuie citită puțin în altă cheie - a simbolismului legat de una dintre cele mai importante sărbători naționale din Republica Moldova: Ziua Națională a Limbii Române din 31 august. În România, deși e sărbătoare legală (care a fost legiferată ca atare preluând modelul din Republica Moldova) trece aproape neobservată. Dar în Republica Moldova este cu totul altceva.
În Chișinău una dintre cele mai importante străzi este 31 August 1989, dată la care Sovietul Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești a adoptat o legislație care recunoștea limba română - denumită atunci „limba moldovenească” (conform standardelor ideologice sovietice) ca limbă de stat și folosirea alfabetului chirilic în scrierea acesteia. A fost momentul care a deschis calea spre independență (în Declarația de Independență apare limba română).
Ziua Națională a Limbii Române marchează în Republica Moldova un omagiu adus celor care au murit, au suferit în închisori, au fost bătuți pe străzi de milițienii sovietici pentru dreptul de a folosi limba română. Apoi, evenimentul la care a participat Nicușor Dan - Marea Dictare Națională - este o dovadă simbolică că limba română se poate folosi, astăzi liber într-un spațiu public de importanță majoră din R. Moldova - după ce în perioada sovietică a avut un statut de cenușăreasă și aproape dispăruse în mediul urban. Președintele României s-a deplasat și în orașe mici, zone rurale din Republica Moldova, în care este mai degrabă salutată prezența unui oficial din România, decât a celor europeni, care, prin țările din care vin și limbile vorbite, sunt văzuți ca fiind mai puțin apropiați de specificul local.
Importanța lui Nicușor Dan în alegerile din Moldova
- Cât de mult contează influența lui Nicușor Dan în aceste alegeri parlamentare?
- Trebuie să nu uităm că în Republica Moldova, Nicușor Dan a obținut 138.000 de voturi (88%). Dacă raportăm această cifră la participarea la alegerile din R. Moldova (în jur de 1,6 mil.) ea ar putea să conteze foarte mult în „matematica” votului (ca să parafrazez o expresie care a circulat la noi).
În 2021, PAS a câștigat 63 de mandate din 101 pentru că a candidat pe un mesaj anticorupție/Plahotniuc/mafie ce a reușit să aducă și voturi ale rusofonilor. Acum are o platformă „clasică” centrată pe pericolul rusesc și opțiunea geopolitică, ce nu îi va mai permite sa ia voturile rusofonilor.
Cine sunt votanții proeuropeni din Moldova
- Cât de fragmentat este electoratul proeuropean în Republica Moldova?
- Electoratul proeuropean din Republica Moldova este împărțit între cei care sunt proeuropeni și foarte atașați cultural, spiritual de România, proeuropenii care nu sunt neapărat atașați de România și proeuropenii care ar vrea o orientare a Republicii Moldova care să nu antagonizeze nici Rusia, deși această chestiunea pare paradoxală în contextul războiului, așa cum circulă și în România teama de Rusia și ideea de a nu supăra Rusia.
Primele două categorii ar putea fi cei care vor vota PAS. Dar Rusia a pregătit tot felul de spoileri falși proeuropeni și unioniști care vor încerca să smulgă până la 10% din voturi. Însă nu toți acești spoileri (partide mici, sub pragul electoral) sunt coordonați/plătiți din Rusia, rețeaua Șor sau ajutați propagandistic din România de „suveraniști”.
O parte candidează din motive de ambiții personale, pentru că au avut conflicte cu PAS sau nu au ajuns la o înțelegere cu acest partid pentru a fi pe listele partidelor sau într-un bloc electoral. Acești spoileri pot să atragă electorat proeuropean care este sau nu atașat de România și care este în mod fundamentat dezamăgit de PAS, care nu a avut performanțe în reforma justiției.
Pe PAS s-ar putea răzbuna și oamenii dezamăgiți de situația economică din Republica Moldova. La începutul războiului, inflația a fost aproape 30%. În sondaje, aproximativ 27% (potrivit unui sondaj IRI, mai 2025) spun că principala lor preocupare sunt costurile ridicate ale traiului zilnic. Alte voturi ar putea fi pierdute de PAS și în favoarea lui Renato Usatîi, un mafiot care a făcut avere în condiții neclare în Rusia, al cărui partid se prezintă ca fiind „împotriva tuturor”, având un discurs mai mult populist. Partidul Nostru al lui Usatîi nu este nou, Usatîi a fost deputat și primar al orașului rusofon Bălți.
Spre deosebire de partea dreaptă a spectrului politic, stânga a fost reunită cu succes de Rusia în blocuri electorale, pentru a nu pierde voturi. Moscova a reunit în Blocul Patriotic foști adversari politici ca Voronin, Dodon și Vlah, care se urăsc și care s-au criticat urât și foarte dur în public. În plus, procuratura și poliția investighează finanțarea partidului Irinei Vlah - Inima Moldovei - pentru corupție electorală.
Electoratul proeuropean care nu vrea să antagonizeze Rusia ar putea vota cu Alternativa lui Ion Ceban (un bloc electoral mai de centru, format din partide și mișcări civice care, deși în parte încearcă să se prezinte ca proeuropeni, sunt clar controlați de Rusia, au un trecut în partide proruse și conexiuni cu serviciile secrete ale Moscovei). Dar Ceban și Alternativa nu au reușit să își „repare” imaginea de proeuropeni (chiar și falși) după ce a primit interdicția din România.
Vizita lui Ceban în Italia e doar o mică „scamatorie”, pentru că oricum e pe o perioadă foarte limitată pentru care, spre deosebire de alți cetățeni ai Republicii Moldova, a avut nevoie de viză. În plus, Ceban nu a reușit să clarifice de ce, în 24 februarie 2022, s-a aflat la Moscova și să anuleze speculațiile cu privire la faptul că ar fi putut fi folosit de Rusia într-un scenariu de preluare a puterii în cazul în care Republica Moldova ar fi fost ocupată de armatele lui Putin. Fostul premier Ion Sturza, care e o voce publică importantă, a declarat de curând că în 24 februarie 2022, FSB i-a cerut Maiei Sandu să plece de la putere, în contextul în care se preconiza că trupele ruse ar ajunge în câteva zile în Republica Moldova.
Moldova și posibilul scenariu „Călin Georgescu”
- Cât de mult succes ar putea avea un model de tipul Călin Georgescu adaptat Republicii Moldova?
- S-a încercat cumva reproducerea modelului Călin Georgescu, dar în Republica Moldova nu sunt mișcări paramilitare de extrema dreaptă (legionari, ca în România). Preluarea puterii prin proteste mascate s-a încercat în 2022, 2023 și 2024. Protagoniștii au fost cetățeni ai Federației Ruse, trimiși la Chișinău pentru a antrena localnici în vederea creării unor diversiuni, preluării controlului asupra unor instituții publice; apoi au fost antrenați mercenari în Serbia și în Rusia pentru aceleași obiective.
Ceban a încercat de curând să organizeze un campionat de kickboxing cu sportivi și bătăuși din Rusia, Belarus și România despre care se presupune că avea ca obiectiv destabilizarea sau preluarea puterii. Chiar în luna august, Șor a anunțat public că va plăti cu 3.000 de dolari falși protestatari care trebuiau să ocupe centrului Chișinăului. Toate cele enumerate au fost prevenite de poliția și Serviciul de Securitate moldovenești. E posibil însă ca alte destabilizări să fie planificate, dacă prorușii nu vor obține majoritatea parlamentară.
- Așadar sunt posibilități mici să apară iepuri explozivi, cum s-a întâmplat la alegerile prezidențiale din România din noiembrie-decembrie?
- În Republica Moldova, nu sunt figuri politice noi, dar sunt posibile surprize în rezultate pe modelul Georgescu. Șor a lansat-o pe Victoria Furtună în 2024 (o fostă procuroare care a gestionat chiar dosare ale unor ex-deputați din Partidul Șor și nu a primit acces la informații secret de stat din partea SIS), ca proiect politic să spunem nou.
Doar că ea era deja cunoscută publicului după rateurile din justiție și nu a reprodus cu succes modelul Călin Georgescu (deși a preluat o parte din temele discursive ale acestuia, a colindat biserici și mănăstiri - inclusiv Putna). În plus are un proiect iredentist - Moldova Mare, menit din start să nu depășească pragul de 5% (dacă nu îi cumpără Șor voturile, așa cum a procedat la prezidențiale în 2024, când a obținut peste 4% exclusiv cu voturi din fiefurile lui Șor).
Modelul Georgescu pare să se reproducă și în ascensiunea fulminantă pe TikTok a partenerului AUR în Republica Moldova, Vasile Costiuc, care în aproximativ o săptămână a ajuns la un milion vizualizări, rezultat al activității coordonate a unor conturi reale și false, care au distribuit mii de video zilnic. Costiuc e un personaj marginal în Republica Moldova.
Aș mai adăuga că absolut toți concurenții au discurs anti-PAS și Maia Sandu, chiar dacă unii merg pe același culoar politic sau se prezintă ca proeuropeni sau unioniști… Iar narațiunile propagandei proruse din campaniile din România se reproduc mult și în Republica Moldova, gen „vin gheii!” (n.r. - LGBT), „Republica Moldova va fi implicată în război”, „Republica Moldova își va pierde neutralitatea și suveranitatea dacă aderă la UE”, „Republica Moldova va deveni o colonie a UE, cum e și România”... iar toate acestea se vor întâmpla doar cu PAS și Maia Sandu la putere.
Foto: Profimedia
Commykiller 09.09.2025, 16:12
Moldova îi sunt rusofili convinși, se știe asta...
gycanu 10.09.2025, 06:11
La ce profil are.....eu zic ca vede și extraterestii...