Inculpații care au scăpat de dosarele de corupție cer daune morale uriașe. Cum își justifică solicitările

Recurs în casație admis de judecătoarea Lia Savonea

Unul dintre ei este Dumitru Bogdan Dumitrașcu, fost director adjunct al Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA). A fost despăgubit pe fond de Tribunalul București cu 250.000 de lei daune morale și 81.937 de lei daune materiale, după ce a obținut achitarea la Înalta Curte.

Pe data de 23 mai 2024, judecătoarele Lia Savonea și Adriana Ispas de la ÎCCJ au admis recursul în casație declarat de Dumitru Bogdan Dumitrașcu și i-au anulat condamnarea definitivă pentru luare de mită pronunțată pe numele acestuia de Curtea de Apel București, pe motiv că „fapta nu există”.

Pe data de 18 ianuarie 2024 Dumitru Bogdan Dumitrașcu s-a ales cu o condamnare de 2 ani și 6 luni de închisoare cu executare pentru o mită de 2.000 de euro, pe care i-o ceruse unei denunțătoare pentru a o angaja la APIA.

La fond, pe data de 20 iunie 2023, Dumitrașcu primise 4 ani de închisoare cu executare.

Recomandări

Victor Ponta a primit în instanță, ca despăgubiri, o sumă de zece ori mai mică decât cerea pentru achitarea din Dosarul Turceni-Rovinari. Cu cine va „împărți” banii fostul premier

Lipsit de scrupule și de „repere etice”

Judecătorul de la Tribunalul București nota în motivare că Dumitru Bogdan Dumitrașcu e lipsit de scrupule și de „repere etice”.

Magistratul a reținut că probatoriul administrat în cauză relevă cu certitudine faptul că suma de bani remisă de denunţătoare lui Bogdan Dumitrașcu la data de 21 decembrie 2021, cu ocazia flagrantului delict, nu reprezintă acordarea unui împrumut, cum susținea el, ci reprezintă „preţul cerut de către inculpat în schimbul angajării la APIA Central şi transferul ulterior la Constanța”.

Dosarul civil al lui Dumitru Bogdan Dumitrașcu, având ca obiect „reparare prejudicii erori judiciare” a ajuns pe rolul Curții de Apel București și are termen pe 2 decembrie 2025. (31859/3/2024).

Iată ce a susținut avocatul fostului director adjunct al APIA în cererea depusă în instanță:

• „Reclamantul nu solicită ce nu i se cuvine, ci solicită doar o reparaţie proporţională cu nedreptatea suferită, pentru situaţia de privarea de libertate sub forma arestului preventiv, sub forma detenţiei pentru săvârşirea pedepsei, control judiciar de peste 2 ani de zile, 134 zile arest preventiv, toate acestea influenţând în mod direct starea de sănătate a reclamantului, relaţiile personale cu familia, relaţia personală cu martorii, starea psihică a reclamantului, astfel cum rezultă din înscrisurile depuse.
• La momentul la care s-a emis ordonanţa de reţinere, reclamantul avea 43 de ani, studii superioare şi ocupa funcţia de director adjunct APIA, avea o familie, un copil minor, a căror viaţă a fost influenţată direct de către această situaţie.
• Acest dosar a fost foarte mediatizat, atât la nivel local, cât şi la nivel central, a fost numit direct «infractor», aceste lucruri afectând viaţa persoană a familiei reclamantului. Cu cheltuieli de judecată, onorariu fix şi onorariu de succes, care a fost stabilit prin evaluarea volumului de muncă, complexitatea cauzei şi situaţia juridică a dosarului”, se arată în Hotărârea nr. 982/2025 din 4.07.2025.

În fața judecătorilor, fostul director al APIA a cerut să fie despăgubit cu suma totală de 1,8 milioane de lei, compusă din: 1.245.003 lei (valoarea daunelor morale), 215.040 de lei (prejudiciul material provocat de inculparea în dosarul penal), 100.000 de lei (cuantumul salariilor neîncasate), 249.000 de lei (valoarea prejudiciului adus imaginii).

În trecut, Bogdan Dumitrașcu a primit o altă condamnare de 1 an și 6 luni de închisoare cu suspendare pentru trafic de influență, în urma încheierii unui acord de recunoaștere cu procurorii DNA.

Colega de arest a Alinei Bica, despăgubită cu 206.000 de lei

Lăcrămioara Alexandru este una dintre beneficiarele deciziei Curții Constituționale pe tema abuzului în serviciu, alături de Alina Bica și alți inculpați, într-unul din mega-dosarele privind despăgubirile supraevaluate acordate de Agenția Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP).

Pe 29 iunie 2018 Înalta Curte a achitat-o pe Alina Bica în dosarul de abuz în serviciu privind despăgubirile de 89 de milioane de euro acordate afaceristului Gheorghe „Stelu” Stelian.

Alături de Alina Bica au scăpat de acuzații în apel și fosta șefă a ANRP Crinuța Dumitrean (condamnată pe fond la 7 ani și 6 luni de pușcărie), omul de afaceri Dorin Cocoș (6 ani pe fond), Sergiu Diacomatu (7 ani și 6 luni pe fond).

La fel ca toți ceilalți inculpați din dosar, Lăcrămioara Alexandru a fost achitată pe art. 16, alin. 1, lit. b) – adică „fapta nu este prevăzută de legea penală” – după ce Curtea Constituțională a redefinit abuzul în serviciu.

Pe data de 20 martie 2023 Lăcrămioara Alexandru a depus pe rolul Tribunalului București, în civil, o cerere având ca obiect reparare prejudicii erori judiciare (8681/3/2023).

Pe 23 iulie 2024 Lăcrămioara Alexandru a obținut pe fond 206.000 de lei daune morale și 13.436 de lei daune materiale pentru perioada în care a fost lipsită de libertate în dosarul ANRP.

• „În motivare, reclamanta a arătat, în esenţă, că a fost angajată în cadrul Ministerului Finanţelor în calitate de director general gradul II la Direcţia generală economică şi a avut (…) inclusiv calitatea de membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.
• În baza achitării definitive, reclamanta a învederat, în esenţă, că a fost privată nelegal de libertate, că a suferit condiţii improprii în arestul Capitalei şi la Penitenciarul Târgşor.
• (Reclamanta arată că – n.r.) i-a fost afectată imaginea publică prin alăturarea imaginii cu ea în cătuşe celei a numitei (Bica Alina – n.r.) şi că procesul penal a avut o durată excesivă, de peste 8 ani de zile, timp în care i-au fost afectate viaţa de familie şi cea profesională”, arată Lăcrămioara Alexandru în cererea depusă la Tribunalul București.

În fața judecătorilor, Lăcrămioara Alexandru a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 2.936.000 lei cu titlu de daune morale (1.000 de lei/zi pentru toată durata procesului).

Un fost secretar de stat cere despăgubiri de 11,7 milioane de lei

Marius Constantin Fecioru, fost secretar de stat în Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale (MCSI), însărcinat cu restructurarea Companiei Naționale Poșta Română SA (CNPR), a fost despăgubit de Tribunalul București pentru „erori judiciare” cu 357.902 lei daune materiale și 60.000 de lei daune morale.

Dosarul așteaptă să primească termen la Curtea de Apel București (14930/3/2024).

În cererea de chemare în judecată, Fecioru cerea daune morale de 195 de ori mai mari, respectiv de 11,7 milioane de lei.

Marius Constantin Fecioru a fost trimis în judecată, pe data de 25 iunie 2015, pentru instigare la abuz în serviciu, complicitate la trafic de influență și constituire de grup infracțional organizat.

Procurorii DNA au reținut că Marius Constantin Fecioru – alături de fosta directoare a Poștei Române, Mioara Pribescu, și a șefului Direcției Regionale de Poștă Brașov, Constantin Olimpiu Nicolae – ar fi dat Poștei Române un tun de 1,1 milioane de lei.

• „(Inculpații – n.r.) au constituit o grupare ce a pus în aplicare un mecanism prin care CNPR distribuia trimiteri poștale, fără ca, pentru o parte din corespondența prezentată de o anumită societate comercială, să încaseze prețul serviciului prestat”, arătau procurorii DNA.

Marius Constantin Fecioru a fost achitat de Tribunalul Brașov pe data de 2 mai 2019, soluție confirmată de Curtea de Apel Brașov pe 2 iulie 2021.

Ulterior, pe 9 mai 2024, fostul secretar de stat al MCSI a dat în judecată statul român, cerând următoarele despăgubiri:

• 5.600.000 de lei daune morale cauzate prin desfășurarea procesului penal în baza unei acuzații penale lipsite de probe pentru care am fost achitat.
• 4.000.000 de lei daune morale cauzate prin desfășurarea procesului penal cu nerespectarea drepturilor fundamentale raportat la durata nerezonabilă a procesului penal.
• 1.000.000 de lei daune morale ca urmare a reținerii și arestării nelegale (arest la domiciliu și arest preventiv), în perioada 26 mai 2015 – 24 iunie 2015.
• 800.000 de lei reprezentând daune morale ca urmare a măsurii controlului judiciar în cadrul căruia s-a instituit obligația de a nu depăși limita teritorială a județului Brașov în perioada 25 iunie 2015 – 10 decembrie 2015 și ulterior, obligația de a nu depăși limita teritorială a României decât cu încuviințarea prealabilă a organului judiciar în fața căruia se afla dosarul în perioada 10 decembrie 2015 – 28 iunie 2016.
• 357.902,7 lei reprezentând onorariul de avocat.

Piedone, despăgubit pentru un an de pușcărie în Dosarul Colectiv

Fostul primar al sectorului 4 Cristian Popescu Piedone a fost despăgubit de Tribunalul București, în primă instanță, cu 100.000 de euro daune morale și 290.285 de lei daune materiale în urma achitării în Dosarul Colectiv, pe care a obținut-o la Înalta Curte într-o cale extraordinară de atac.

Dosarul civil al lui Cristian Popescu Piedone a ajuns la Curtea de Apel București, unde a fost suspendat pe data de 7 octombrie 2025 din cauza protestului magistraților. (36968/3/2023)

Despăgubirile acordate de judecătorul fondului reprezintă 8 la sută din suma totală pe care fostul primar al sectorului 4 a cerut-o în instanță, adică 1.913.540 de euro.

Cristian Popescu Piedone a solicitat despăgubiri pentru perioada în care a stat în arest pe timpul procedurilor judiciare, apoi la închisoare ca urmare a condamnării lui în Dosarul Colectiv.

Reamintim că, inițial, pe rolul Tribunalului București, Piedone fusese condamnat la 8 ani de pușcărie, pedeapsa i-a fost înjumătățită la Curtea de Apel București, apoi din cei 4 ani a executat efectiv doar 1 an, până când Înalta Curte i-a admis recursul în casație și l-a eliberat.

Cine sunt ceilalți inculpați VIP care au formulat cereri similare

Alți inculpați care au obținut achitări în ultimii ani au depus pe rolul Tribunalului București cereri având ca obiect „reparare prejudicii erori judiciare”.

Aceste dosare fie nu au primit încă un termen de judecată, fie dezbaterile sunt în curs:

• Ana Maria Pătru – dosar 31909/3/2024. Pe data de 14 mai 2024, Curtea de Apel București a achitat-o definitiv pe Ana Maria Pătru, fosta șefă a AEP, acuzată de DNA de trafic de influență în favoarea patroanei Siveco, Irina Socol. Instanța de control judiciar a menținut, astfel, hotărârea de achitare pronunțată pe fond de Tribunalul București. Anterior, pe 7 octombrie 2020, Ana Maria Pătru a fost achitată într-un alt dosar, în care era acuzată că ar fi luat 210.000 de euro de la patroana Siveco Irina Socol, în 2009, pe vremea când era vicepreședinte al AEP, în schimbul derulării unui contract.
• Anda Ancuța Macovei – dosar 44809/3/2024. Fostă șefă IT de la Autoritatea Națională a Vămilor (ANV), care a primit de la directorii unor firme cadouri de 8.800 de euro, a fost achitată de Curtea de Apel București pentru luare de mită, instanța confirmând hotărârea pronunțată pe fond de Tribunalul București. Procurorii DNA o acuzau pe Anda Ancuța Macovei că a primit de la reprezentanții a două societăți comerciale un procentaj de 25% din valoarea unor contracte de mentenanță software pentru ca, în schimb, să organizeze procedura de licitație astfel încât să fie câștigată de o asociere din care făceau parte și cele două firme, să asigure buna derulare a contractelor și efectuarea plăților aferente. În schimb, judecătorii au reținut că funcționarii publici pot primi „mici atenții” în valoare de mii de euro, fără să poată fi acuzați de luare de mită, dacă în momentul remiterii aceștia le percep ca fiind „cadouri” și dacă ei înșiși le-ar putea cumpăra din salariu.
• Mihai Andrei Bejenaru – dosar 23873/3/2025. Fost inculpat în dosarul în care Puiu Popoviciu a fost condamnat pentru mega-frauda cu terenurile de 224 de hectare ale Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară (USAMV).  Pe data de 2 august 2017, Înalta Curte i-a condamnat pe omul de afaceri Puiu Popoviciu la 7 ani de închisoare și pe rectorul USAMV, Alecu Nicolae, la 5 ani de închisoare. Tot atunci, Mihai Andrei Bejenaru a primit 6 ani de închisoare. Apărarea lui Puiu Popoviciu a reușit pe 26 mai 2023 să obțină revizuirea deciziei definitive de condamnare, făcând referire la un document nou, necunoscut instanțelor de judecată la data pronunțării pedepsei, care ar demonstra că terenurile USAMV nu erau în proprietatea statului, ci a Universității. Urmare a desființării deciziei de condamnare, Mihai Andrei Bejenaru și alți doi co-inculpați au formulat cereri de „reparare prejudicii erori judiciare”.
• Petru Daniel Pitcovici – dosar 24366/3/2025. Aceeași situație ca în cazul lui Mihai Andrei Bejenaru, numai că fostul comisar-șef al Direcției Generale Anticorupție (DGA), Petru Pitcovici, fusese condamnat în dosarul lui Puiu Popoviciu la 2 ani de închisoare cu suspendare.
• Ilie Cornel Șerban – dosar 12821/3/2025. Co-inculpat în dosarul lui Puiu Popoviciu, condamnat la 2 ani și 6 luni de închisoare cu suspendare.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 2

Foto ilustrativ: Shutterstock

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro