Fost secretar de stat din Brașov cere daune de două milioane și jumătate de euro, după ce a fost achitat într-un uriaș scandal de corupție

Pentru ce a cerut daune fostul secretar de stat din Brașov

Fostul secretar de stat din Ministerul Comunicațiilor a solicitat despăgubiri de 2,5 milioane de euro după achitarea sa într-un caz major de corupție. Prima instanță a acceptat parțial cererea sa, acordându-i compensații pentru perioada de detenție și durata excesivă a procesului.

Marius Fecioru cere daune morale de 5,6 milioane lei pentru acuzații penale presupus nefondate.

El mai solicită 4 milioane lei pentru durata îndelungată a procesului, 1 milion lei pentru reținere și arest, și 800.000 lei pentru controlul judiciar și interdicția de a părăsi țara. În plus, cere rambursarea cheltuielilor cu avocații, care depășesc 350.000 lei.

Detalii despre scandalul de corupție în care a fost implicat secretarul de stat din Brașov

Potrivit presei locale, Fecioru a fost reținut de DNA pe 26 mai 2015 pentru acuzații grave, inclusiv instigare la abuz în serviciu și constituire de grup infracțional organizat. Cazul era legat de o presupusă fraudă la Poșta Română de peste un milion de lei.

După șase ani de proces, Tribunalul și Curtea de Apel Brașov au decis că nu există suficiente probe pentru o condamnare. Tribunalul București a acordat doar o parte din despăgubirile cerute, explicând:

„Reclamantul nu a fost achitat deoarece acuzația penală în baza căreia s-a desfășurat procesul penal ar fi fost total lipsită de probe, ci pentru că acest probatoriu nu a fost apreciat ca fiind suficient de către instanța penală”.

Ce daune morale a primit Marius Fecioru după scandalul de corupție

Ministerul Finanțelor a fost obligat să plătească 60.000 lei daune morale pentru reținere și arest, plus 20.000 lei pentru durata excesivă a procesului. De asemenea, statul trebuie să ramburseze cheltuielile cu avocații, care depășesc 350.000 lei.

Decizia Tribunalului București a fost contestată de Ministerul Finanțelor. Marius Fecioru, prin avocatul său, consideră că sentința nu reprezintă o victorie completă și ar putea, la rândul său, să o conteste. Cazul evidențiază complexitatea și durata proceselor de corupție la nivel înalt în România, precum și potențialele consecințe financiare pentru stat în cazul achitărilor.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE