Piedone primește 158.000 de euro pentru condamnarea anulată din Dosarul Colectiv. Instanța: „Suma este suficientă în raport cu cei care și-au îngropat copiii”

A solicitat aproape două milioane de euro

Despăgubirile acordate de judecătorul fondului reprezintă 8 la sută din suma totală pe care fostul primar al sectorului 4 a cerut-o în instanță, adică 1.913.540 de euro.

Cristian Popescu Piedone a solicitat despăgubiri pentru perioada în care a stat în arest pe timpul procedurilor judiciare, apoi la închisoare ca urmare a condamnării lui în Dosarul Colectiv.

Reamintim că, inițial, pe rolul Tribunalului București, Piedone fusese condamnat la 8 ani de pușcărie, pedeapsa i-a fost înjumătățită la Curtea de Apel București, apoi din cei 4 ani a executat efectiv doar 1 an, până când Înalta Curte l-a achitat într-o cale extraordinară de atac.

Piedone a calculat că ar fi fost „privat de libertate în mod nejustificat”, motiv pentru care a cerut aproape două milioane de euro:

• 1.850.000 de euro daune morale
• 317.703 lei daune materiale

Ca o paranteză, fostul primar al sectorului 4 s-a ales cu porecla „Piedone” din partea lui Corneliu Vadim Tudor, care i-a spus așa cu referire la personajul solid al unui serial îndrăgit în anii 90. La început Popescu s-a supărat, dar apoi și-a trecut porecla în buletin.

Se întâmpla pe vremea când Cristian Victor Popescu era inspector la Protecția Consumatorului, iar presa îl urmărea mereu în controale, ocazii cu care obișnuia să toarne detergent pe produsele expirate pe care le găsea la comercianți. Aceste acțiuni i-au adus popularitate și l-au propulsat pe inspectorul ANPC din piețele bucureștene pe scena politică și în administrația publică.

Recomandări

Cum s-a ridicat în lumea interlopă „Regina drogurilor” care s-a spânzurat la Rahova: Marsilia Mantu „prepara” stupefiante la cuptorul cu microunde și le vindea la geam

Supărat pe Statele Unite și pe sloganul „Corupția ucide”

Libertatea a consultat Hotărârea civilă nr. 691/2025 a Tribunalului București, pentru a vedea ce a susținut fostul primar al sectorului 4 în cererea de chemare în judecată și de ce i-au dat dreptate judecătorii.

Piedone s-a plâns în acțiunea civilă că pe parcursul procesului i-ar fi fost încălcat dreptul la imagine și demnitate, fiind perceput mereu de opinia publică drept responsabil pentru tragedia din clubul Colectiv, pentru ca în final să fie achitat.

• „În pofida existenței prezumției de nevinovăție în considerarea căreia reclamantul ar fi trebuit să fie considerat nevinovat până la pronunțarea unei soluții definitive, a fost blamat pe nedrept de întreaga societate ca urmare a erorilor judiciare produse în cursul procesului penal.
• Chiar mai mult decât atât, incendiul de la Colectiv a luat o asemenea amploare încât s-a transformat într-un fenomen la nivel național, ajungând chiar să depășească granițele țării.
• În centrul acestui «fenomen» s-a găsit în permanență, blamat fiind de către întreaga societate, în urma tragediei, au fost înființate mai multe ONG-uri ce au blamat și continuă să blameze modul în care a fost gestionat dosarul «Colectiv», organizând anual marșuri către Parchetul General și cerând constant pedepse mari cu închisoarea față de persoanele ce ocupau la acel moment funcții publice, printre care se regăsea, chiar dacă s-a dovedit că vinovăția nu i-a aparținut, așa cum a constatat chiar Înalta Curte de Casație și Justiție.
• Fenomenul a luat amploare într-o asemenea măsură încât a apărut sloganul care răsună și până în ziua de astăzi: «Corupția ucide». Impactul social pe care incendiul de la clubul «Colectiv» l-a avut atât la nivel național, cât și la nivel internațional s-a concretizat inclusiv în producerea unui film documentar în cursul anului 2019, prin care s-a dorit reflectarea corupției din sistemul românesc.
• Subiectul «Colectiv» a fost atât de intens mediatizat încât la începutul anului 2022, Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii a emis raportul anual privind situația drepturilor omului. Cu această ocazie, s-a reținut, ca un exemplu de corupție, cazul reclamantului, condamnat fiind la 4 ani de închisoare pentru eliberarea autorizațiilor de funcționare a clubului Colectiv.
• În considerarea tuturor celor expuse anterior, a solicitat să se constate grava încălcare a dreptului la imagine, precum și a demnității personale a reclamantului și a familiei sale, ca urmare a incriminării ce i-a fost adusă în urma producerii incendiului de la Colectiv, incriminare ce s-a dovedit a fi consecința unei erori judiciare grave, soldându-se cu privarea sa injustă de libertate și care se impune a fi reparată în mod corespunzător”, se arată în expozitivul hotărârii civile.

Recomandări

Toate rachetele din arsenalul Iranului: care sunt acestea și cât de departe pot lovi în teritoriul Israelului

Martorii lui Piedone: A fost numit „criminal” de către adversarii politici

Piedone a venit la proces cu doi martori anume desemnați de instanță, unul din mediul familial și altul din mediul profesional, care au relatat că acesta a avut de suferit de pe urma procesului și a condamnării.

• „Din declaraţia martorului (…) se reţine faptul că, urmare a anchetării şi trimiterii sale în judecată, reclamantul s-a luptat cu sintagma de criminal, cu care se luptă şi în prezent.
• Tribunalul va avea în vedere şi declaraţia acestui martor în ceea ce priveşte şocul suferit de reclamant când un reprezentant al poliţiei, îmbrăcat în civil, s-a prezentat la domiciliul său în ziua condamnării, intenţionând să îl încătuşeze în faţa nepoţilor săi minori, însă va avea în vedere şi faptul că acest lucru nu s-a întâmplat, reprezentantul poliţiei şi-a făcut datoria de a-l anunţa pe reclamant şi ulterior i-a permis să se prezinte singur în vedere executării pedepsei privative de libertate.
• Din declaraţia martorului (…) se reţine faptul că reclamantul a fost afectat şi profesional, în campaniile electorale ulterioare contracandidaţii reclamantului folosindu-se de dosarul Colectiv pentru a-l numi pe reclamant «criminal», «eliberat prin tertipuri juridice».
• Astfel, este certă tensiunea psihică resimţită de către reclamant în perioada menţionată, în care acesta s-a văzut nevoit să suporte consecinţele unei privări de libertate nejustificate, iar în acest context trebuie menţionată şi presiunea determinată de expunerea oprobiului public, aspecte care trebuie să fie luate în considerare la constatarea prejudiciului moral încercat de reclamant.
• În ceea ce priveşte declaraţiile unor persoane private menţionate în cererea de chemare în judecată, tribunalul reţine că statul român nu poate fi responsabil de declaraţiile acestor persoane, fiecare persoană răspunde pentru fapta proprie, însă nu se poate contesta faptul că opinia publică asupra reclamantului a fost determinată şi de inculparea, respectiv condamnarea sa în dosarul Colectiv.
• De asemenea, cu privire la mediatizarea procesului penal, tribunalul reţine că această mediatizare a fost determinată de impactul dezastruos pe care incendiul de la clubul «Colectiv» l-a avut asupra societăţii în ansamblu, reclamantul aflându-se oricum în atenţia publică din seara producerii incendiului, în calitate de primar al sectorului 4, fiind însă incontestabil faptul că trimiterea sa în judecată şi ulterior condamnarea sa au fost puternic mediatizate şi i-au creat în mod cert reclamantului prejudicii de imagine care cu greu pot fi reparate, chiar şi ca urmare a achitării definitive a reclamantului, prin admiterea recursului în casaţie.
• Tribunalul reţine că este evident prejudiciul moral resimţit de reclamant pe toate perioada în care a fost privat de libertate, astfel că lipsirea sa de un drept fundamental, cum este cel la libertate, afectarea demnităţii şi a onoarei, a reputaţiei profesionale, constituie un prejudiciu moral cert care trebuie să primească un remediu de natură a compensa perioada petrecută în detenţie”, reține instanța în Hotărârea nr. 691/2025.

Recomandări

Tatăl lui Sebi Olariu, tânărul mort în accidentul de la 2 Mai, dă în judecată Ministerul de Interne: „Dacă polițiștii nu-l lăsau să plece pe Vlad Pascu, băiatul meu era lângă mine acum!”

Cum a calculat instanța de fond despăgubirile pentru Piedone

Pe data de 15 mai 2025, Tribunalul București i-a acordat lui Cristian Popescu Piedone daune morale de 100.000 de euro și daune materiale de 290.285,50 de lei pentru următoarele considerente:

• „Față de apărările pârâtului din întâmpinare, tribunalul subliniază diferenţa evidentă la nivel moral, între cel arestat, care aşteaptă cu speranţă ca o instanţă independentă şi imparţială să îi soluţioneze dosarul penal şi să îi stabilească nevinovăţia şi cel condamnat definitiv, aflat în executarea unei pedepse privative de libertate, reţinând şi caracterul excepţional al recursului în casaţie.
• Având în vedere aceste aspecte, tribunalul constată că în situaţia excepţională în care se află reclamantul nu se poate avea în vedere apărarea pârâtului privind caracterul modic al despăgubirii, însă tribunalul se va raporta în continuare la caracterul rezonabil al despăgubirii, având în vedere şi suma extrem de mare solicitată de către reclamant prin cererea de chemare în judecată, cu titlu de daune morale.
• În acest context, tribunalul consideră că suma de 100.000 euro este o despăgubire rezonabilă şi suficientă, care poate oferi o compensaţie demnă reclamantului pentru perioada de 409 zile în care a fost privat nejustificat de libertate, atât în arest preventiv (5 zile), cât şi în executarea pedepsei (404 zile).
• În stabilirea acestei sume, faţă de practica judiciară depusă de către reclamant prin care persoane aflate în situaţii asemănătoare cu reclamantul au primit despăgubiri mai mari de 100.000 euro cu titlu de daune morale, tribunalul are în vedere circumstanţele speţei, întregul context al tragediei de la Colectiv, rezultatul final al procesului penal faţă de toate victimele incendiului, precum şi nivelul despăgubirilor primite în dosarul penal de către cei care şi-au îngropat copiii ca urmare a incendiului din noaptea de 30.10.2015, chiar dacă faptul generator al răspunderii nu este acelaşi.
• În ceea ce priveşte capătul de cerere privind daunele materiale, tribunalul reţine că reclamantul a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 317.703 lei cu titlu de daune materiale, din care suma de 209.192 lei reprezentând indemnizaţiile cuvenite în calitate de primar, dar neîncasate, suma de 968,5 lei reprezentând cheltuieli efectuate în timpul executării pedepsei, suma de 11.317,5 lei reprezentând procentul de 60% din sumele câştigate ca urmare a muncii prestate pe perioada deţinerii la Penitenciarul Rahova şi suma de 97.193,50 lei reprezentând contravaloare servicii avocaţiale prestate, sumă aferentă tuturor fazelor procesuale.
• Ca urmare a stabilirii unei legături de cauzalitate directă între punerea în imposibilitate de exercitare a funcţiei şi executarea pedepsei privative de libertate, ca urmare a argumentelor anterior prezentate, tribunalul stabileşte că reclamantul are dreptul la obţinerea sumei de 209.192 lei cu titlu de daune materiale constând în indemnizaţiile cuvenite, dar neîncasate.
• Tribunalul nu poate admite însă, în acelaşi timp, şi cererea reclamantului de obligare a pârâtului la suma de 11.317,5 lei reprezentând procentul de 60% din sumele câştigate ca urmare a muncii prestate pe perioada deţinerii la Penitenciarul Rahova (acesta primind doar 40 % din aceste sume conform legislaţiei), având în vedere faptul că acesta a solicitat pentru perioada în care a executat pedeapsa privativă de libertate contravaloarea indemnizaţirei care îi revenea în calitate de primar al sectorului 5 Bucureşti pentru munca pe care nu a putut să o presteze, astfel că dacă s-ar admite şi cererea privind obligarea la procentul de 60% din sumele câştigate ca urmare a muncii prestate pe perioada deţinerii, s-ar ajunge la o îmbogăţire fără justă cauză”, se mai arată în documentul citat.

Piedone, iertat de daune către victimele incendiului din Colectiv

Magistrații Curții de Apel București au pronunțat pe 12 mai 2022 sentințele definitive în dosarul Colectiv.

Din dispozitivul deciziei definitive rezultă că Piedone și funcționarele de la Primărie, precum și cei doi pompieri – toți 6 angajați ai statului român care nu și-au făcut treaba – sunt excluși de la plata daunelor către familiile celor decedați sau cele ale răniților din Colectiv.

Cei care trebuie să plătească în solidar zeci de milioane de euro sunt foștii patroni Colectiv, artificierii, firmele și două instituții: Primăria Sectorului 4 și ISU.

Mai mult, instanța de apel le-a înjumătățit pedepsele inculpaților din Dosarul Colectiv:

• Alin Anastasescu (patron Colectiv) – 11 ani şi 8 luni (pe fond: 11 ani şi 8 luni închisoare)
• Paul Gancea (patron Colectiv) – 6 ani şi 4 luni (pe fond: 11 ani şi 8 luni închisoare)
• Costin Mincu (patron Colectiv) – 8 ani (pe fond: 11 ani şi 8 luni închisoare)
• Daniela Niţă (directoarea firmei de artificii, decedată) – încetarea procesului penal prin deces (pe fond: 12 ani şi 8 luni de închisoare)
• Cristian Niţă (director firmă artificii) – 2 ani şi 6 luni cu suspendare (pe fond: 3 ani şi 6 luni de închisoare)
• Viorel Zaharia (pirotehnist) – 6 ani şi 10 luni (pe fond: 9 ani şi 8 luni)
• Marian Moise (pirotehnist) – 6 ani şi 10 luni (pe fond: 9 ani şi 8 luni)
• Antonina Radu (pompier) – 8 ani şi 8 luni (pe fond: 9 ani şi 2 luni)
• George Petrică Matei (pompier) – 8 ani şi 8 luni (pe fond: 9 ani şi 2 luni)
• Cristian Popescu Piedone (fost primar al PS4) – 4 ani (pe fond: 8 ani şi 6 luni)
• Aurelia Iofciu (fostă angajată a PS4) – achitată (pe fond: 8 ani de închisoare)
• Larisa Luminița Ganea (fostă angajată a PS4) – achitată (pe fond: 7 ani)

Pe data de 30 octombrie 2015 un incendiu devastator a cuprins clubul bucureștean Colectiv, acolo unde sute de tineri asistau la concertul trupei Goodbye to Gravity.

O scânteie provenită de la focul de artificii amplasat pe scenă a aprins izolația de pe stâlpii din sala de concert, iar focul s-a extins cu repeziciune.

Circa 120 de secunde au avut la dispoziție cei din club pentru a ieși, înainte să fie cuprinși de flăcări.

O busculadă s-a produs la ieșirea din club, iar mulți au rămas blocați. În urma incendiului din Colectiv au murit 65 de persoane și alte câteva sute au fost mutilate pe viață.

Foto: Ionuț Mureșan

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro