Interzicerea accesului minorilor sub 16 ani la rețelele sociale. Provocările unei astfel de legislații, explicate de Francesca Cristea, expertă Europuls

Totuși, interdicția totală a unei categorii întregi de tineri la platformele digitale nu rezolvă neapărat problemele invocate, educația digitală și spiritul critic fiind esențiale pentru formarea lor. Există specialiști care atenționează asupra faptului că o restricționare prin lege a tinerilor sub 16 ani la platformele de comunicare socială ar putea aduce și abuzuri privind intruziunea prea mare a platformelor în viața privată a cetățenilor. 

Trei proiecte de lege aflate în Parlamentul României

Pentru a înțelege cum ar putea autoritățile statului să abordeze într-un mod democratic noile provocări digitale pentru tinerele generații, Libertatea i-a adresat câteva întrebări expertei în politici pentru tineret Francesca Cristea, directoare de programe a Europuls – Centrul de Expertiză Europeană.

De-a lungul carierei sale, Cristea a ocupat funcții de reprezentare la nivel european, inclusiv delegat la Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei și membru al Grupului de Coordonare Europeană pentru Dialogul UE cu Tineretul. 

Libertatea: Parlamentul European a adoptat recent un raport nonlegislativ prin care își exprimă îngrijorarea față de riscurile pentru sănătatea fizică și mintală cu care se confrunta minorii online. Există deja o tendință internațională de a interzice prin lege accesul tinerilor sub 16 ani la marile platforme de social media. Ați fi de acord ca o asemenea măsură restrictivă să se aplice și în România?
Francesca Cristea: Până într-un anumit punct, ca urmare a Regulamentului privind Serviciile Digitale (DSA) pentru navigarea pe platformele online, există și un ghid dedicat protecției minorilor în mediul online, care prevede următoarele: 

• Conturile pe care minorul nu le-a acceptat în lista sa de contacte nu pot avea acces la informații referitoare la biografia lor online sau la activitățile desfășurate pe platformă (precum „aprecieri”, „vizualizări” etc.). În cazul în care conturile acceptate sunt ulterior blocate, orice astfel de informații devin complet indisponibile;
• Conturile minorilor nu apar niciodată ca sugestii de contact pentru adulți;
• Niciun cont nu poate descărca sau efectua capturi de ecran cu datele de contact, informațiile privind locația, contul, conținutul încărcat sau partajat de minori pe platformă;
• Setarea conturilor minorilor pentru modul privat în mod implicit;
• Caracteristicile („aprecieri”, „în curs de tastare”, „reacții”, „confirmare citire”) să fie dezactivate.

Dezbaterea a căpătat o dimensiune și mai importantă după discursului anual al președintei Comisiei Europene privind Starea Uniunii, SOTEU 2025. Ursula von der Leyen a menționat pericolele care îi pândesc pe minori (bullying online, adicții, conținut pentru adulți etc.) și a subliniat nevoia de a reglementa spațiul online pentru binele copiilor.

În noiembrie, în cadrul sesiunii plenare din Strasbourg, a fost prezentată și votată o rezoluție cu privire la protecția minorilor în mediul online care pune accentul pe riscurile amplificate de rețelele de socializare: funcționalitățile cu potențial adictiv, folosirea algoritmului pentru a recomanda conținut ilegal, recrutarea minorilor de către rețele infracționale, stima de sine scăzută, comportamentul compulsiv online, reducerea capacității de concentrare etc. 

Raportul propune câteva soluții substanțiale:

• Interzicerea publicității personalizate pentru minori și cerințe sporite de transparență pentru conținutul sponsorizat;
• Protecția financiară și profesională a minorilor influenceri, alături de respectarea intimității acestora;
• Control strict asupra achizițiilor in-game (microtranzacții și loot boxuri);
• Sisteme accesibile pentru denunțarea rapidă a riscurilor online;
• Instrumente de control parental mai simple și mai eficiente;
• Interzicerea accesului minorilor la pornografie și jocuri de noroc prin verificări riguroase;
• Combaterea interfețelor manipulatoare și a fluxurilor de conținut dăunător generate de AI.

Am avut chiar 3 eurodeputați români care au luat cuvântul în plenul Parlamentului European, în cadrul aceleiași dezbateri: Maria Grapini (S&D/PSD), Gheorghe Piperea (ECR/AUR), Adrian-George Axinia (ECR/AUR). Europuls a analizat, de asemenea, modul în care fiecare eurodeputat român a votat limitarea vârstei de acces la rețelele sociale.

– Din câte știu, există proiecte legislative inclusiv la nivel național pentru a limita accesul minorilor la marile platforme.
– La nivel național avem 3 inițiative legislative (Proiectul de lege a Majoratului Online, Proiectul de lege privind limitarea propagării prin platforme online foarte mari, a conţinutului ilegal, Proiectul de lege privind protecția minorilor sub 18 ani în faţa conţinutului nociv distribuit pe platformele online), care se intersectează și cu reglementările și recomandările europene. 

În acest moment, toate inițiativele se află în Camera Deputaților, camera decizională. Este important de menționat că, deși toate doresc să prioritizeze siguranța minorilor într-o anumită măsură, au definiții diferite pentru termeni precum „conținut dăunător”, „protecția datelor”, care nu doar că îngreunează procesul legislativ, ci și creează confuzie în aplicabilitatea lor. 

Mai sunt câteva aspecte pe care dorim să le amintim pentru Legea Majoratului online: acordul prealabil al părinților în scris și transmiterea sa către ANCOM, implementarea unor filtre și mecanisme de verificare a identității, și doar platformele de învățare acceptate de Ministerul Educației și la nivel european vor mai fi disponibile pentru minorii de sub 16 ani. Practic, ANCOM devine liantul dintre minorii sub 16 ani, părinți și marile platforme și veghează asupra respectării normelor de cei din urmă. Aici apare următoarea întrebare: cum va dobândi ANCOM capacitatea necesară pentru a verifica acordurile și a lua măsurile necesare și dacă are competența necesară pentru a solicita radierea conturilor de pe platformele de social media? Totodată, un alt aspect important se referă la mecanismul prin care va verifica identitatea: va colecta date și dacă da, ce tipuri de documente?

În mod clar, conținutul dăunător trebuie reglementat, mai ales cu privire la minori, dar complementar ar trebui să le explicăm ce înseamnă o informație de calitate, o sursă de încredere, care sunt riscurile navigării online și nu numai. O măsură restrictivă (fie că vorbim de interzicerea accesului, fie de o reglementare a modului în care tinerii primesc conținutul) va naște frustrare și furie în rândul tinerilor și nu vor înțelege contextual. Pe când, dacă vom avea campanii de informare și vom dezvolta gândirea critică, cu siguranță o mai mare parte din populație ar putea fi conștientă de pericole.

„Pentru UE, protejarea copiilor nu este doar o responsabilitate legală, ci și una morală”

– Care sunt ultimele dezbateri la nivel UE privind accesul minorilor la platformele de comunicare socială?
– Pentru Uniunea Europeană, protejarea copiilor nu este doar o responsabilitate legală, ci și una morală, iar astfel de măsuri și inițiative reprezintă pași esențiali pentru a le asigura un spațiu digital sigur și adaptat nevoilor lor de învățare.

Conform Comisiei Europene, o aplicație de verificare a vârstei este testată în faza-pilot și adaptată conform nevoilor specifice, în colaborare cu mai multe state membre ca Franța, Spania, Italia, Danemarca și Grecia, urmând să fie un pas intermediar până la lansarea Portofelului European pentru Identitate Digitală (eID) la sfârșitul anului 2026.

Mai multe state europene au implementat deja soluții naționale de verificare a vârstei, apelând la tehnologii diverse, de la scanarea documentelor oficiale la analiza facială prin AI. În Regatul Unit, „Online Safety Act” impune platformelor cu conținut pentru adulți sisteme stricte de filtrare a minorilor. Simultan, țări precum Franța, Spania, Italia, Danemarca și Grecia testează aplicații-pilot bazate pe identitatea digitală. Un exemplu notabil este „Kids Wallet” din Grecia, unde accesul minorilor este validat de părinți prin serviciul TaxiNet, pe baza datelor din registrul civil.

La nivel mondial, Australia a devenit prima țară care interzice accesul minorilor sub 16 ani în mediul online. Din 10 decembrie 2025, marile platforme sunt obligate să împiedice persoanele sub 16 ani să aibă conturi, riscând în caz contrar amenzi uriașe (până la aproximativ 50 de milioane de dolari). Noua lege are scopul de a spori siguranța în mediul online, dar, din nou, nu atacă și cauza problemelor, ci doar le amână. Este responsabilitatea platformelor să creeze sisteme prin care să se asigure că persoanele sub 16 ani nu pot crea sau păstra conturi de social media. 

Pericolele de pe platformele sociale

– De ce aceste platforme sunt toxice pentru sănătatea mintală a tinerilor? Este această măsură de interzicere totală prin lege a tinerilor pe marile platforme soluția pentru a-i proteja? 
– De câțiva ani, prin intermediul trainingurilor noastre susținute în țară, observăm un trend periculos, și nu doar în rândul tinerilor. Opiniile ajung uneori să fie percepute ca fapte/adevăruri absolute, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la modul în care este recepționată informația. Nu se poate afirma în mod categoric că tinerii sunt mai ușor de dezinformat decât persoanele din categoriile de vârstă mai înaintată; totuși, aflându-se într-o etapă de formare și bazându-se adesea pe influența familiei, a prietenilor sau pe dorința de a fi „în trend”, acest context poate avea repercusiuni semnificative asupra modului în care ei percep societatea.

Și deja vedem acest lucru: tineri care realizează provocări periculoase pe social media, fete care sunt recrutate pe rețelele de socializare pentru trafic de persoane, expunerea tinerilor în sesiuni de live cu necunoscuți (duet pe platforma TikTok) și nu numai. Trebuie să punem accent și pe partea emoțională a tinerilor: deja numeroase studii au dovedit că ei simt acest sentiment de anxietate când observă profilurile anturajului din care provin sau a influencerilor – o viață care pare, de cele mai multe ori, perfectă. Mai mult, cum spunea și Mihnea Măruță, noi vrem ca identitatea noastră virtuală (conturile de pe canalele noastre de social media) să rămână „amprenta” noastră în gândul celorlalți. De asemenea, aș mai vrea să punctez și partea profesională – care se relevă și la tineri prin activitățile extracurriculare cu care se mândresc și pe care doresc ca lumea din jurul lor să le observe.

Marile platforme online facilitează comunicarea rapidă între un număr foarte mare de utilizatori. Interzicerea utilizării acestora de către minori poate duce la întreruperea legăturilor sociale deja formate, cel puțin până la apariția unui nou canal de comunicare. Totuși, o astfel de măsură abordează mai degrabă efectele, nu și cauzele reale ale problemei, precum lipsa de informare, predispoziția către activități riscante sau teama de a nu mai aparține unei comunități online.

Fără dezvoltarea gândirii critice, a alfabetizării digitale și a înțelegerii modului în care inteligența artificială poate distorsiona realitatea, soluțiile restrictive rămân insuficiente. Deși, în prezent, inteligența artificială nu poate reproduce toate detaliile cu acuratețe, aceste limitări sunt temporare, iar pe măsură ce tehnologia evoluează, delimitarea dintre real și artificial va deveni din ce în ce mai dificilă.

În plus, modul de implementare al acestei măsuri va fi esențial: va fi vorba doar despre o simplă bifare a unei căsuțe de tipul „am peste 16 ani” sau despre un mecanism de verificare real, dificil de ocolit? Se ridică, de asemenea, o problemă practică importantă: ce se întâmplă atunci când copiii folosesc telefoanele părinților pentru a accesa marile platforme? Copiii sunt deja familiarizați cu navigarea pe website-uri, știu cum să șteargă istoricul de navigare și, în mod realist, nu pot fi supravegheați permanent de către părinți.

Priorități în combaterea dezinformării: alfabetizarea digitală și dezvoltarea gândirii critice 

– Există specialiști care atenționează asupra faptului că o restricționare prin lege a tinerilor sub 16 ani la platformele de comunicare socială ar putea aduce și abuzuri privind intruziunea platformelor în viața privată a cetățenilor. Sunteți de acord cu ei? 
– Din perspectiva rolului nostru de cetățeni, putem observa existența unor forme persistente de influență și manipulare informațională, construite în timp și cu o componentă psihologică semnificativă. Rețelele de socializare au contribuit, în anumite cazuri, la diminuarea responsabilității discursului public, vizibilă prin creșterea amenințărilor online, reducerea empatiei și proliferarea narativelor conspiraționiste. Totodată, ușurința cu care sunt acceptate unele informații ar trebui să ridice semne de întrebare privind modul în care acestea sunt evaluate critic.

Adolescența și preadolescența au fost dintotdeauna etape marcate de vulnerabilitate, fiind perioade ale explorării și ale formării identității personale. În lipsa unei experiențe de viață suficiente și, uneori, a unui dialog constant cu familia, specialiștii sau profesorii, tinerii sunt mai predispuși să învețe prin experimentare directă. În paralel, ritmul accelerat al transformărilor digitale face dificilă ținerea pasului chiar și pentru adulți, iar fenomenul dezinformării amplifică aceste dificultăți la nivelul întregii societăți.

Indiferent de modul în care este reglementat accesul la platformele online, acesta ar trebui însoțit de programe consistente de alfabetizare digitală, sesiuni de formare și dialog cu specialiști și cadre didactice. Scopul acestor demersuri este ca tinerii să înțeleagă dimensiunea reală a fenomenului digital și să dobândească instrumentele necesare pentru a se proteja atât fizic, cât și emoțional.

– Cum vedeți rezolvabilă această problemă pentru minori, luând în calcul toate aceste variabile, și să le protejăm sănătatea mintală, dar și să ne păstrăm nealterate toate drepturilor europene privind viața privată? 
– Alfabetizarea digitală din timp și dezvoltarea gândirii critice prin exemple concrete. În cadrul Europuls – Centrul de Expertiză Europeană, realizăm în mod gratuit sesiuni de training cu tinerii din diverse județe din școli, licee, universități și nu numai. Îi învățăm cum să înțeleagă procesul de luare a deciziilor de la nivel local, național și european. Îi învățăm unde să caute informația (din surse oficiale), cum să vadă discuțiile din plenul Parlamentului României și a celui European, cum să caute proiecte de legi etc. Practic, le oferim toate instrumentele necesare pentru a analiza informațiile prin filtrul propriei gândiri, fără a se baza exclusiv pe surse terțe.

În cadrul programelor noastre de formare, desfășurăm exerciții practice, menite să îi ajute pe participanți să distingă între imagini generate cu ajutorul inteligenței artificiale și imagini autentice. De asemenea, folosim jocuri de tip „Adevărat/Fals” pentru a analiza narative de dezinformare și pentru a le demonta împreună.

În plus, în cadrul celor două sesiuni de lucru organizate cu decidenți din Parlamentul României, reprezentanți ai societății civile, experți, tineri și reprezentanți ai instituțiilor responsabile de implementarea legislației, au fost identificate următoarele puncte de interes:

• Cooperarea instituțională: consolidarea relației dintre familie, școală și instituțiile statului tocmai pentru a crește nivelul de responsabilitate între toți actorii societății și pentru sprijinirea tânărului pe tot parcursul său de dezvoltare,
• Parteneriat public-privat: colaborarea cu sectorul IT pentru implementarea unor soluții tehnologice eficiente și etice.
  

Această problemă are rădăcini adânci și nu o vom putea combate cu intervenții punctuale (un training, o discuție, câteva restricții). Avem nevoie ca toți actorii societății să conlucreze și să pună accent pe prevenție.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.