Liderii din teritoriu care ar trebui să dea afară cei mai mulți bugetari. Hibele „reformei” din perspectiva a trei șefi de CJ
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
13.000 de bugetari vrea premierul Ilie Bolojan să fie dați afară din administrația publică locală, aproximativ 2.000 fiind din rândul angajaților din CJ-uri, conduse atât de lideri PSD, cât și de lideri PNL. Dincolo de invocarea necesității de economisire a banului public, demersul gândit de Executiv are mai multe hibe, multe din ele explicate de trei șefi de Consiliul Județean.
Cuprins:
Situația concedierilor din Argeș și Neamț
În ziua publicării datelor de către Guvern în ceea ce privește simulările pentru reducerea numărului de posturi ale bugetarilor, situația arăta că în județele Galați, Sălaj sau Vrancea peste 80% dintre UAT-uri trebuie să facă concedieri. Situația este însă diferită în ceea ce privește amploarea concedierilor, dacă luăm doar CJ-urile, fiecare în parte.
Consiliul Județean unde ar trebui să fie dați cei mai mulți oameni este CJ Argeș, care este condus de social-democratul Ion Mînzână, un lider discret, care și-a consolidat puterea în teritoriu. Nu mai puțin de 162 de oameni ar trebui Mînzână să dea afară din instituție, pe simularea de reducere a posturilor cu 40%. Pe simularea cu 45% reducere de personal, numărul acesta crește la 192 de angajați. În momentul de față, numărul posturilor ocupate este de 681 dintr-un maxim de 787, cât permite legislația în vigoare.
Al doilea „clasat” este CJ Neamț. 161 angajați ar trebui să plece acasă dacă e menținut procentul de 40% din totalul posturilor reduse, iar 185 dacă Guvernul Bolojan merge pe varianta 45%. Numărul posturilor din prezent este 512, în condițiile în care maximul prevăzut de lege este 540. Practic, această instituție este aproape de maximul posibil. Daniel Harpa (PSD) e la primul mandat de șef de CJ, după ce timp de 7 ani (2016-2023) Ionel Arsene a fost un adevărat baron local, până la condamnarea sa la închisoare pentru 6 ani și 8 luni.
Moștenirea „baronului cu Lamborghini”
Un alt CJ unde ar trebui să fie concedieri în masă este CJ Prahova, o instituție condusă din 2020 până la începutul lui 2024 de liberalul Iulian Dumitrescu, supranumit și „baronul cu Lamborghini”, acuzat de fapte de corupție de DNA.
130 de angajați sau 162 de angajați ar trebui să dea afară actualul șef de CJ, social-democratul Daniel Nanu, instituția având 695 de posturi ocupate din maximul posibil de 846.
Pe simularea de reducere a posturilor cu 40%, și CJ Brașov, condusă de prim-vicepreședintele Adrian Veștea, ar trebui să dea afară 123 de angajați. Pe simularea cu 45%, numărul lor crește la 153, în prezent fiind ocupate 653 de posturi.
Cifre asemănătoare pot fi întâlnite și la CJ Vâlcea, instituție condusă de social-democratul Constantin Rădulescu. Pe cele două simulări număr de concediați propus este fie de 120, fie de 140, pe funcție fiind 477 de persoane.
În cazul CJ Maramureș, instituție unde a revenit după patru ani Gabriel Zetea (PSD), ar trebui dați afară 110 angajați pe simularea cu 40% reducere sau 133, pe simularea cu 45%. În prezent sunt 520 de angajați. Borna de 100 de concedieri pe simularea de reducere a posturilor cu 40% mai e depășită de Suceava, Mureș, Galați și Cluj
Pe de altă parte sunt și instituții unde ar putea avea loc o întreaga de campanie de angajări, fiind un deficit mare, cum sunt cazurile Bihor, Constanța, Iași, Olt sau Timiș.
Cum scârțâie „reforma” din administrația publică locală
Libertatea a stat de vorbă cu trei șefi de Consilii Județene unde ar trebui să fie făcute disponibilizări, dacă e continuat demersul inițiat de Guvernul Bolojan. Mai precis, cu un liberal și doi social-democrați de la cârma unor CJ-uri.
Liberalul Toma Petcu (șef CJ Giurgiu) a fost mai moderat în poziționare. „Acele date (n.r. – statisticile furnizate de Guvern) sunt inclusiv cu posturile temporar vacante. În principiu e corect, dar nu trebuie aplicat șablonar, la toată lumea la fel, pentru că sunt particularități. Într-adevăr este greu să creezi o lege care să țină cont de fiecare pas în parte, dar credeți-mă că sunt particularități și nu mă refer la CJ Giurgiu că aici sunt lucrurile destul de clare. Mă refer pentru zona de UAT-uri, adică de primării: să se țină cont de suprafața agricolă, de numărul de locuitori etc. De exemplu, sunt comune care au puțină populație, dar au suprafață foarte mare agricolă și mulți proprietari, iar în zona de registru agricol au multe activități. Alte localități au activitate bună pe zona legumicolă, având foarte mulți fermieri cu suprafețe mici, cu solarii. Avem și zone activitate economică redusă”, a explicat Petcu pentru Libertatea.
Iar concluzia sa este că nu vor fi probleme. Cel puțin în instituția sa: „Eu sunt acum președinte la primul mandat. Noi am demarat deja o analiză internă pe reorganizare. Cam știm ce avem de făcut și cum să acționăm”.
Altfel e văzută situația de social-democrați. „105 numărul propus de concedieri la Consiliul Județean, în condițiile în care eu când am venit la CJ erau este 200 de posturi ocupate doar în aparatul propriu, iar astăzi mai am doar 172”, a precizat din start Gheorghe Șoldan, președintele CJ Suceava, unde pe simularea de 40% reducere de posturi ar trebui să trimită acasă 105 oameni, iar pe cea de 45% ar trebui 139.
„Eu deja am făcut o reorganizare, am și anunțat-o public. Am renunțat la paznici, la telefoniste. Nu trebuie sa vină Guvernul să-mi spună. Însă o reformă trebuie făcută atent. Nu să vină cineva de la București să ia un pix și să tăiem. Trebuie făcută cu atenție, cu siguranță e nevoie de ea în administrația locală, dar trebuie făcută cu specialiști, cu date exacte și la final să ne iasă o reformă pe bune, nu doar niște cifre”, a continuat Șoldan.
Liderul social-democrat s-a referit și la poziția PSD, care pledează spre un 25% la reducerea personalului, conform propunerii înainte și lui Nicușor Dan. „Eu am văzut și poziția PSD. Punctul meu de vedere este că trebuie făcută corect, create mecanisme reale prin care identifici persoanele care pot fi disponibilizate. Pentru că atenție, să nu ne trezim ca în alte părți, când unii au dat persoane afară și pe urmă a venit instanța și a hotărât să-i repună pe funcție și să le fie plătite și salariile din urmă plus penalități. Eu sunt unul din oamenii de administrație care a reușit să subțieze aparatul propriu fără scandal sau tam-tam. Fără să am procese, fără să fiu nevoit să repun pe funcție anumite persoane”, a conchis Șoldan.
Piedicile reorganizării în varianta Gabriel Zetea
Mult mai detaliat cu situația a fost colegul său de partid, Gabriel Zetea, care pe lângă faptul că e la cârma CJ Maramureș e și vicepreședintele PSD pe administrație.
„În primul rând, procedura de reorganizare a instituțiilor din subordinea CJ noi am început-o din primele luni ale acestui an. Pentru că schemele de personal au fost umflate în mandatul trecut, când Consiliul Județean Maramureș a fost condus de PNL (n.r. – președintele CJ era Ionel Bogdan, acum deputat). Și am început o reducere a cheltuielilor de personal. O reducere de 50%, de exemplu, la Evidența Populației (n.r. - Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor Maramureş) , o reducere de 40 și ceva la sută la Serviciul de Paza, o reducere de 30 și ceva la sută la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului și așa mai departe. Dar să știți că lucrurile nu pot fi făcute dintr-un birou”, a explicat Zetea pentru Libertatea.
Social-democratul a precizat modul cum a procedat în demersul de reorganizare, însă marea problemă a fost relația cu cei de la centru, adică ministerele: „De exemplu, la Evidența Populației am avut 33 de posturi în organigramă, am luat fiecare compartiment în parte și în urma discuțiilor cu ei am văzut care posturi mai merită să mai rămână în organigramă și care nu. Am întrebat de ce au nevoie de juriști, că nu aveau procese în instanță. De ce avem nevoie de șoferi? Nu pot să conducă ei, nu au permis? De ce avem nevoie de 3 contabili la 33 de posturi e organigramă și am rămas cu unul singur.
Am făcut reducerile acestea de personal, le-am trimis spre aprobare Ministerului Afacerilor Interne. Avizul e negativ. e-a spus de la București că facem prea mare reducere de personal. Ca să vedeți în ce țară trăim: pe de o parte domnul Bolojan ne spune să facem reforme, pe de alta ministerele din subordine ne dau avize negative. Eu nu pot să mă duc mai departe fără să primesc de București avizul Direcției Generale de Evidența Populației. la DGASPC avem o organigramă în care nu primim aviz de la Ministerul Muncii de la București decât dacă rămân minim 125 de angajați. Și dacă vreau eu să dau mai mulți afară nu îmi mai dau acreditare din partea Ministerului Muncii, pentru ca DGASPC să fie prestator de servicii sociale”.
Gabriel Zetea susține că fiecare UAT a ales altă cale de organizare a serviciilor sale, ceea ce duce la discrepanțe foarte mari. „De aceea noi îi explicăm domnului Bolojan că nu poate să vină cu un procent, cum e cel de 45% din reducerea posturilor, pentru că unele dintre autoritățile locale au anumite tipuri de servicii publice pe care le efectuează cu personal propriu, altele și-au externalizat o parte dintre serviciile lor sau toate serviciile publice pe care le prestează. Trebuie să existe o analiză pe fiecare UAT, pe fiecare zonă geografică a țării în parte, pentru a lua decizi corecte, că altfel unele administrații locale vor fi complet blocate cu așa zisa reformă, care nu e reformă, că e doar reducere de personal”.
O nouă provocarea: încercarea reformei administrativ-teritoriale
Social-democratul a subliniat că poate ar fi cazul ca Guvernul să se gândească într-un final la reforma administrativ-teritorială, unde demers de care a fugit toate cabinetele din Executivele post-decembriste. „Alternativa ar fi, dacă ar vrea reformă, iar aici noi suntem parteneri, să facem reforma administrativ teritorială, cu comasare anumitor UAT-uri, în funcție de veniturile pe care le au în, funcție de populație. Și am putea face lucrurile astea. Dar să iei otova un procent de 45% reducere poate funcționează în instituțiile mai mari, gen primării municipii reședință de județ, CJ-uri, dar nu funcționează în primăriile mai mici.
Noi avem exemple în județul Maramureș de primării care funcționează azi cu 6 angajați, unele cu 9 angajați, altele cu 12 angajați. Dacă mai apucăm să mai tăiem din aceste posturi sau nu-i lăsăm să-și completeze organigrama, nu are rost să mai funcționeze instituția. Nu poți să spui că într-o primărie cu 6 funcționari ai niște rezultate în spate. Pentru că oamenii nu pot să acopere tot teritoriul”.
Nerasist 08.09.2025, 22:48
Hai sa începem cu închiderea Tarom, TVR, ASF, Transfond... Reducerea Parlamentului că avem un referendum de 15 de ani, cele 6 primarii satelit ale capitalei, toate companiile municipale... Am cunoscut profesioniști de prima mana, dar nu este in regula sa se lucreze de la 8 din la 10 dimi nici la instituțiile sus amintite, nici în ministere.