Ultima oază verde a Bucureștiului, amenințată de trafic. ONG-urile cer stoparea abuzului din Pădurea Băneasa: „Pe aici nu se trece”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Platforma Civică „Împreună pentru Centura Verde” solicită ministrei Mediului, Diana Buzoianu, să oprească de urgență traficul auto prin Pădurea Băneasa. Organizația acuză că deschiderea unui drum din fondul forestier pentru circulație auto contravine Codului Silvic și creează un precedent periculos pentru întreaga țară.
Cuprins:
- „Pădurea Băneasa nu e drum de acces pentru dezvoltatori”
- Alergatul a devenit imposibil: praful acoperă totul în Pădurea Băneasa
- Alex Găvan: „Calitatea vieții în Capitală e în joc”
- Ciprian Gălușcă: „Pădurea Băneasa e un bun public”
- De la amendamente în Codul Silvic la un proiect de țară
- Un demers cu impact pentru milioane de oameni
„Pădurea Băneasa nu e drum de acces pentru dezvoltatori”
Reprezentanții platformei consideră că deschiderea drumului servește intereselor imobiliare private, transferând costurile către locuitorii Bucureștiului și afectând calitatea vieții.
„Nevoia locuitorilor din Greenfield de a avea acces decent la cartierul lor este una legitimă și ea trebuie acoperită prin obligațiile legale ale dezvoltatorului imobiliar, nu prin încălcarea Codului Silvic”, au transmis inițiatorii demersului.
Alergatul a devenit imposibil: praful acoperă totul în Pădurea Băneasa
Oamenii se plâng că traseele de alergare din Pădurea Băneasa, liniștea și aerul curat au fost înlocuite de praf și zgomot.
„Nu numai că era o problemă cu alergatul și cu sportul, dar au distrus liniștea. Aici era o oază de liniște în care oamenii veneau, se plimbau, se reîncărcau. Era un spațiu de reculegere, un fel de templu al naturii”, povestește un bărbat.
El descrie cum mașinile ridică nori de praf care fac sportul aproape imposibil: „Cam la două-trei minute după ce trece o mașină, în spate rămâne un nor de praf fenomenal. Nu se mai poate alerga și acesta era un spațiu perfect pentru sport. Și cei cu bicicletele au aceeași problemă.”
Alex Găvan: „Calitatea vieții în Capitală e în joc”
Conservaționistul Alex Găvan, fondator al platformei și președinte al Fundației Centura Verde, a lansat un mesaj ferm către autorități:
„Păstrarea integrității acestei păduri emblematice pentru istoria Capitalei este o chestiune care nu ar trebui să ridice niciun fel de dilemă, niciunui politician, cu atât mai mult doamnei ministru al mediului. Legea este lege pentru toată lumea. Fragmentarea pădurii Băneasa este contrară intereselor locuitorilor orașului. Disputa nu este despre un simplu drum de acces, ci despre calitatea vieții în Capitală. Drept pentru care, fără de tăgadă, mesajul nostru este «pe aici nu se trece».”
Ciprian Gălușcă: „Pădurea Băneasa e un bun public”
Și directorul executiv al Fundației Centura Verde, Ciprian Gălușcă, a transmis un avertisment:
„Pădurea Băneasa este un bun public și așa trebuie să rămână. Cerem ministrei mediului să nu permită excepții pentru interesul privat al unor dezvoltatori imobiliari neserioși. Pădurea Băneasa este poarta de intrare a bucureștenilor în Centura Verde București-Ilfov și trebuie să rămână un spațiu ferit de praf, claxoane și gaze de eșapament.”
De la amendamente în Codul Silvic la un proiect de țară
Platforma amintește că a contribuit, împreună cu actuala ministră, la introducerea unor prevederi esențiale în Codul Silvic. Acestea protejează pădurile din București-Ilfov de tăieri comerciale și pun bazele viitoarei Centuri Verzi București-Ilfov, proiect ce ar urma să fie replicat la nivel național.
În prezent, aproximativ 26.000 de hectare de pădure din Ilfov sunt ocrotite, iar până la sfârșitul anului 2026 protecția se va extinde și asupra părții din Pădurea Băneasa care aparține de București.
Un demers cu impact pentru milioane de oameni
Platforma Civică „Împreună pentru Centura Verde” reunește peste 150 de organizații neguvernamentale, grupuri civice și persoane publice. Organizația susține că infrastructura verde trebuie recunoscută ca infrastructură critică, la fel de importantă ca transporturile sau energia, pentru a proteja sănătatea publică și a combate efectele schimbărilor climatice.
