Parchetul condus de Laura Kövesi vrea să atace corupția din porturile UE: „Suntem invadați de organizații infracționale chineze”

La mijlocul lunii septembrie, instituția judiciară responsabilă cu apărarea intereselor financiare ale UE anunțase că a confiscat o cantitate-record de mărfuri chinezești, respectiv 2.400 de containere intrate în Uniunea Europeană fără a plăti taxe vamale sau TVA.

Laura Kovesi: Portul Pireul, țintă atractivă pentru grupurile infracționale

Șase persoane, dintre care doi agenți ai vămii grecești, sunt presupuse a fi implicate în această rețea de proporții.

„Pireul, unul dintre cele patru porturi cele mai mari ale Uniunii Europene, este o țintă atractivă pentru grupurile infracționale. Dar nu este doar un port, este poarta de intrare în Europa!”, apreciază șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi.

Pe acest amplasament, unde inscripțiile în chineză sunt acum la tot pasul, Kövesi a spus: „Am venit la Pireu pentru a alerta asupra faptului că nu avem de-a face cu niște mici contrabandiști, ci cu grupuri infracționale organizate și periculoase, care au creat un ecosistem susținut prin corupția unor agenți vamali și fiscali, a unor funcționari vamali și a unor angajați de bancă”.

Cea supranumită „doamna de fier a României” nu se ferește de formulări dure: „Suntem invadați de organizații infracționale din țări terțe, în special chineze (…) Dar avem un mesaj pentru acești infractori: regulile jocului s-au schimbat!”.

Operațiunea Calypso: pagubă de 800 milioane euro din bugetele UE

Conduse de poliția greacă, Parchetul european de la Atena și Oficiul European de Luptă împotriva Fraudelor (OLAF), operațiunea „Calypso” a scos la lumină un mecanism fraudulos organizat de cel puțin opt ani și care a cauzat „cel puțin 800 de milioane de euro daune bugetelor UE și ale statelor membre”, potrivit lui Kövesi.

Ancheta arată că vameșii sunt suspectați că au eliberat certificate false, că nu au declarat anumite mărfuri sau au minimizat cantitățile importate.

Grupurile organizate profitau, de asemenea, de procedura vamală 42, un mecanism care le permite importatorilor scutirea de TVA la intrarea în UE, dacă mărfurile sunt destinate a fi transportate într-un alt stat membru în care firme fantomă create de aceste grupuri nu plătesc nici ele TVA.

Operațiunea „Calypso” abia a intrat în prima fază. „Este un maraton lung, sunt implicate 14 state membre, iar obiectivul meu este să obțin aceleași rezultate pozitive pe care le-am avut la Pireu și în alte locuri: la Constanța, Gdansk, Marsilia”, explică Laura Kövesi.

Din cauza acestui volum uriaș de muncă, șefa Biroului Procurorului European (EPPO — European Public Prosecutors Office) a cerut suplimentarea resurselor la Atena cu trei procurori.

„Avem cazuri dificile în Grecia și avem nevoie de mai multe resurse”, comentează ea. Pentru că, pe lângă această anchetă transfrontalieră, Grecia îi pune Parchetului european probleme și în alte dosare.

Laura Kövesi acuză guvernul grec că îi pune piedici în anchetă

Primul dintre acestea se referă la implementarea „contractului 717”, un proiect în valoare de 41 de milioane de euro finanțat din fonduri UE, menit să permită instalarea unor sisteme de semnalizare la distanță pe rețeaua feroviară a țării, care nu a fost pus în aplicare până la dezastrul feroviar din Tempe care a costat viața a 57 de persoane, pe 28 februarie 2023.

În seara aceea, un tren de pasageri și un tren de marfă s-au ciocnit frontal după ce au circulat pe aceeași linie timp de câteva minute fără declanșarea niciunui sistem de alertă.

„Această tragedie ar fi putut fi evitată. Criminalitatea economică și corupția pot ucide”, a declarat Kövesi, care a acuzat guvernul grec că îi pune piedici în ancheta pe această temă și a criticat Constituția Greciei, care protejează miniștrii de urmărirea penală.

La aceleași critici, premierul conservator Kyriakos Mitsotakis îi răspunsese procurorului, în martie 2024, că ar trebui „să rămână în limitele competențelor sale”.

Dar, „vom continua munca noastră în ciuda tentativelor de intimidare”, a replicat Laura Kövesi, pe 2 octombrie.

Dezvăluirea din mai, făcută de Parchetul European, a unei alte afaceri de corupție, de această dată legată de distribuirea fondurilor din Politica Agricolă Comună (PAC) în Grecia, nu a ameliorat relațiile dintre Atena și procurorul intransigent, mai scrie publicația franceză.

Între 2016 și 2023, autoritatea greacă responsabilă cu plata subvențiilor PAC (OPEKEPE) a virat ajutoare unor agricultori neeligibili.

Unii declaraseră terenuri publice drept pășuni private, se înregistraseră culturi de banane pe Muntele Olimp, o familie de fermieri ar fi cumpărat Ferrari în loc de cele 1.500 de bovine prevăzute.

Fraudă de 23 milioane euro, cu ajutorul funcționarilor și aleșilor locali, în Grecia

„Ani de zile, infactorii, cu ajutorul unor funcționari publici, au deturnat banii europeni destinați să ajute fermierii onești, și nu să finanțeze vile și mașini”, a denunțat Laura Kövesi, care consideră că „OPEKEPE a devenit acronimul nepotismului, corupției și ineficienței statului”.

Ancheta EPPO a scos la iveală un sistem de fraudă organizată implicând funcționari, dar și aleși locali și responsabili politici.

Interceptările telefonice au surprins discuții în care responsabilii validau plăți frauduloase. Autoritățile elene estimează la cel puțin 23 de milioane de euro valoarea acestei presupuse fraude, însă, potrivit EPPO, suma ar fi mai mare.

Aflată în dificultate din cauza acestui scandal, guvernul grec a decis să dizolve OPEKEPE, iar cinci înalți responsabili de stat și-au înaintat demisiile, printre care și fostul ministru al Agriculturii, Makis Voridis.

Cu siguranță nu va fi ultima vizită a Laurei Kövesi în Grecia: „Este vremea să facem curățenie în grajdurile lui Augias”, a conchis șefa Parchetului european.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro