Europenii vor mânca pește și caviar creat în laborator, până în 2030. „Celulele trebuie să simtă că trăiesc în corpul somonului atlantic, de exemplu”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În mai puțin de cinci ani, europenii ar putea avea pe masă somon, doradă sau chiar caviar... crescute în laborator. Mai multe companii din Belgia și Germania au început deja producția experimentală, iar primele produse vor fi lansate în Singapore, unul dintre cele mai deschise piețe pentru inovația alimentară, scrie Euractiv.
Cuprins:
De la carne la pește crescut în laborator
După ce carnea produsă in vitro a ajuns în atenția Uniunii Europene în 2024, odată cu primele cereri de autorizare pentru foie gras cultivat, startup-urile europene din domeniul biotehnologiei alimentare s-au orientat rapid către pește.
La Leuven, un oraș universitar din Belgia, și la Hamburg, în Germania, două companii testează o nouă formă de acvacultură fără apă și fără pescari: cultivarea peștelui din celule vii.
„Dacă cauți pe Google, găsești mereu o placă Petri cu un file în ea. Noi nu facem asta. Nu lăsăm un file să crească, ci lăsăm celulele să se dividă. Celulele trebuie să simtă că trăiesc în corpul somonului atlantic, de exemplu, și apoi încep să se multiplice”, a explicat Cornelius Lahme, director de marketing al startup-ului german Bluu.
Compania Bluu a fost fondată în 2020 și lucrează la un tip de caviar și pește crescut în laborator, care ar putea fi disponibil comercial în Singapore în 2026.
Cum se produce peștele de laborator
Procesul pornește de la recoltarea celulelor unui pește real, care sunt apoi cultivate într-un mediu controlat, bogat în nutrienți. Aceste celule se înmulțesc până formează o masă ce poate fi combinată cu ingrediente pe bază de plante pentru a recrea textura și gustul original.
„Preluăm celule animale reale, deci nu vorbim despre ceva vegan”, spune Lahme. „Suntem… adevărați.”
Față de carnea cultivată din celule de mamifere, peștele de laborator are un avantaj major: nu necesită temperaturi ridicate pentru a crește.
„Carnea de mamifer trebuie cultivată la o temperatură de aproximativ 37 de grade, ceea ce consumă multă energie. Celulele de pește, în schimb, se dezvoltă bine și la temperatura camerei”, a explicat și Annelies Bogaerts, CEO al companiei belgiene Fishway.
Fishway lucrează în special cu doradă și biban de mare, iar planurile companiei sunt să obțină autorizarea Uniunii Europene până în 2027 și să lanseze produsele pe piață până în 2030.
Caviar crescut în laborator și un viitor fără pescuit excesiv
În timp ce Bluu mizează pe pește și caviar, alte companii dezvoltă burgeri și preparate hibride, combinații între proteine vegetale și celule cultivate. Cercetătorii spun că aceste produse ar putea acoperi lipsa de ofertă generată de pescuitul excesiv și de cererea tot mai mare de proteine.
„Produsele noastre pot fi folosite, de exemplu, ca adaos la burgerii pe bază de plante pentru a îmbunătăți profilul nutrițional”, spune Bogaerts.
Startup-urile susțin că nu vor să concureze cu pescarii tradiționali: „Nu suntem împotriva pescuitului sau a acvaculturii. Sperăm să nu fim văzuți ca o amenințare, ci ca o completare”, adaugă CEO-ul Fishway.
Un viitor de 510 miliarde de euro
Potrivit estimărilor Good Food Institute Europe, piața globală a produselor alimentare cultivate în laborator ar putea ajunge la 510 miliarde de euro până în 2050, creșterea fiind impulsionată de regiunea Asia-Pacific. În prezent, SUA este prima țară care a aprobat comercializarea somonului crescut în laborator, iar Europa urmează cu pași mici, dar siguri.
În același timp, unele state europene, precum Austria, Franța și Italia, s-au pronunțat împotriva comercializării produselor de origine animală cultivate artificial, pe motiv că ar afecta „modul de viață european”.
Europa rămâne reticentă. Asia, pionierul pieței alimentare in vitro
Profesoara Vincenzina Caputo, expertă în economie alimentară la Universitatea de Stat din Michigan, crede că acceptarea acestor produse va depinde de mentalitatea regională:
„Publicul din UE este mai reticent la inovații. Țări precum Singapore și Noua Zeelandă sunt mai deschise și normalizează astfel de produse, stimulând acceptarea lor.”
Cornelius Lahme, de la Bluu, confirmă că Europa e în urmă: „În Europa discutăm dacă putem numi aceste produse ‘burger’ sau ‘cârnat’. Nu e un semn bun pentru investitori. Suntem o companie europeană, dar mergem mai întâi în Asia.”
Daniel Voces, directorul Europêche, organizația care reprezintă pescuitul tradițional, a declarat că produsele crescute în laborator nu reprezintă o amenințare.
