Primăria București declară război graffitiurilor: „Nu e libertate de exprimare. Nemernicii fac publicitate la droguri pe blocuri”

PMB vrea să elimine graffitiurile

„Pe pereții clădirilor, nemernicii își fac publicitate la substanțe interzise, iar noi, autoritățile, trebuie să așteptăm jumătate de an pentru a găsi o formă legală prin care putem să acoperim mesajul scris pe pereți. Mi s-a spus că nu voi reuși să creștem amenzile pentru tăierile ilegale. Sâc, am reușit să mărim amenzile până la limita legală (până se va schimba și limita) și sunt sigur că și propunerea primarului general Ciprian Ciucu și a domnului viceprimar Stelian Bujduveanu va trece de toate obstacolele, iar Bucureștiul va fi spălat”, a transmis Lucian Judele pe Facebook.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 8

El a adăugat că nu se pune problema îngrădirii dreptului la exprimare: „Știu că sunt voci care spun că e libertate de exprimare. Eu nu cred asta. Și nici nu cred că e doar o problemă de estetică. Când treci pe lângă un zid mâzgălit, simți ceva. Simți că nimănui nu-i pasă, că locul ăla a fost abandonat. Eu asta simt”.

Judele a mai spus că mizeria și murdăria provocate de graffiti scad încrederea în autorități și între cetățeni și că nu este posibil ca PMB să nu poată interveni.

„Este absolut inadmisibil ca Primăria Municipiului Bucureşti să nu aibă pârghiile legale să poată interveni rapid în astfel de cazuri. De aceea, susțin această propunere și îmi pun la dispoziție toate resursele ca acest regulament să fie cât mai repede implementat”, a punctat Administratorul public al Capitalei.

Care sunt soluțiile pentru ca Bucureștiul să scape de graffiti

Reamintim că primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, s-a plâns de murdăria generată de graffiti, adică desenele făcute pe blocurile și clădirile din București cu spray, marker sau vopsea, pentru că graffitiurile strică aspectul clădirilor și străzilor, făcând orașul să arate murdar și neîngrijit. În plus, costurile de curățare sunt mari, iar de multe ori intervențiile sunt inutile, pentru că înscrisurile reapar după scurt timp.

În acest context, Ciucu, a inițiat și a pus în dezbatere publică un program prin care vrea să curețe Bucureștiul de graffiti. Ce înseamnă acest lucru, mai exact? Poliția Locală identifică imobilele murdărite, notifică proprietarul sau administratorul și există două posibilități:

• sau se îndepărtează graffitiul sau afișajul pe cheltuiala proprie
• sau proprietarii se înscriu în program, intervenția este făcută de autoritatea publică, iar proprietarii plătesc 20 la sută din costuri

„Cei care acceptă sprijinul PMB și se înscriu în program beneficiază de acoperirea costurilor de curățare în procent de 80%, contribuția proprie fiind de 20%. Autoritatea locală stabilește metoda de intervenție, în urma unei evaluări tehnice specializate, se ocupă de toată documentația și realizează curățarea”, a explicat PMB pe 23 martie.

Foarte important, trebuie modificată legea, pentru că acum există risc de dosar penal fără avizele necesare. În plus, judecătorii manifestă indulgență pe motiv că cei implicați sunt copii sau adolescenți.

De altfel, Ciucu a atras recent atenția că și justiția din România are o responsabilitate: „Judecătorii care judecă astfel de vandalizări sunt parte a problemei. Peste 99% din cazurile de vandalizare se soluționează cu un mare nimic”.

Legea trebuie modificată. Altfel, există risc de dosare penale

Actuala legislație îngreunează protejarea clădirilor de patrimoniu. Mai exact, cine vrea acum să curețe o clădire de graffiti trebuie să aibă un proiect tehnic făcut de un arhitect, să primească aviz de la Ministerul Culturii și autorizație de la Primăria Capitalei.

„Practic, nu poți să cureţi o clădire fără aviz de la Ministerul Culturii pentru că riști dosar penal. Adică legile care au fost făcute pentru a proteja patrimoniul Bucureștiului sunt exact aceleași care opresc autoritățile să intervină sistematic și să curețe aceste clădiri. Cei care murdăresc orașul nu au niciun fel de repercusiune, iar autoritatea, când vrea să intervină și să scape orașul de această boală, are repercusiune”, a explicat Ciprian Ciucu pe 23 martie.

Ministrul culturii a susținut că are toată deschiderea pentru ca soluțiile discutate să fie materializate. „Trebuie să ne asigurăm că intervenția nu aduce atingere monumentului în sine. Pentru că de asta e forma actuală a legii. Grija mare este aceea de a nu interveni incorect sau impropriu pe monument”, a afirmat Andras Istvan Demeter.

Cum se pot șterge graffitiurile de pe clădiri și soluția pentru a preveni murdăria ulterioară

Sunt mai multe metode de curățare a graffitiului de pe pereți: cu laser – cea mai eficientă, dar și cea mai scumpă -, cu gheață carbonică sau cu jet sub presiune, iar soluția se va decide personalizat, de la clădire la clădire, în funcție de tipul de tencuială.

„Dacă se fac modificările legislative necesare, programul inițiat de Primăria Municipiului București s-ar putea implementa ușor, etapizat, pe zone stabilite de Direcția de Urbanism. Iar pentru a preveni revandalizarea clădirilor curățate, va fi implementat un sistem integrat de monitorizare și prevenție, care constă în intensificarea supravegherii video și patrularea activă a Poliției Locale”, a precizat PMB pe 23 martie.

Pasul următor este ca în următoarele săptămâni să fie propuse modificările legislative necesare.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro