Cum poate fi curățat Bucureștiul de graffiti

Ciucu s-a plâns de murdăria generată de graffiti, adică desenele făcute pe blocurile și clădirile din București cu spray, marker sau vopsea, pentru că graffiti-urile strică aspectul clădirilor și străzilor, făcând orașul să arate murdar și neîngrijit. În plus, costurile de curățare sunt mari, iar de multe ori intervențiile sunt inutile, pentru că înscrisurile reapar după scurt timp.

În acest moment, aproximativ 90% dintre clădirile istorice din București sunt pline graffiti, iar lor li se adaugă „mii de blocuri și ziduri vandalizate, care dau orașului un aer de mizerie și degradare”, potrivit PMB.

Cum vrea Ciprian Ciucu să curețe Bucureștiul de graffiti-urile care murdăresc orașul. „Acum nu poți pentru că riști dosar penal. Mi-e rușine de cum arată Capitala”
Imagine cu ziduri murdărite de graffiti. Este vorba despre blocul cu coloane din Piața Romană. Foto: PMB

„Costă foarte mult să scapi de această boală, care afectează mediul urban, dă o stare de degradare. Ce se întâmplă în timp? Arătând foarte prost ţesutul urban şi dând această senzaţie de degradare, afacerile pleacă, pleacă banii. Plecând banii, pleacă banii care se pot pune chiar în consolidări sau reparare de faţadă pentru că ţesutul urban suferă. Sunt efectiv oripilat”, a spus Ciucu în cadrul unei dezbateri organizate de Primăria Capitalei cu tema „Graffiti, o boală grea a Bucureştiului. Cum o tratăm?”.

În acest context, Primăria Capitalei a conceput un program pentru curățarea graffiti-ului și a afișajului neautorizat de pe fațadele clădirilor din zonele protejate. Ce înseamnă acest lucru, mai exact? Poliția Locală identifică imobilele murdărite, notifică proprietarul sau administratorul și există două posibilități:

  • sau se îndepărtează graffiti-ul sau afișajul pe cheltuiala proprie
  • sau proprietarii se înscriu în program, intervenția este făcută de autoritatea publică, iar proprietarii plătesc 20 la sută din costuri

„Cei care acceptă sprijinul PMB și se înscriu în program beneficiază de acoperirea costurilor de curățare în procent de 80%, contribuția proprie fiind de 20%. Autoritatea locală stabilește metoda de intervenție, în urma unei evaluări tehnice specializate, se ocupă de toată documentația și realizează curățarea”, a explicat PMB.

Foarte important, Ciucu a atras recent atenția că și justiția din România are o parte de responsabilitate: „Judecătorii care judecă astfel de vandalizări sunt parte a problemei. Peste 99% din cazurile de vandalizare se soluționează cu un mare nimic”.

Legea trebuie modificată ca să fie șterse graffiti-urile. Altfel, există risc de dosare penale

Actuala legislație îngreunează protejarea clădirilor de patrimoniu. Mai exact, cine vrea acum să curețe o clădire de graffiti trebuie să aibă un proiect tehnic făcut de un arhitect, să primească aviz de la Ministerul Culturii și autorizație de la Primăria Capitalei.

„Practic, nu poți să cureţi o clădire fără aviz de la Ministerul Culturii pentru că riști dosar penal. Adică legile care au fost făcute pentru a proteja patrimoniul Bucureștiului sunt exact aceleași care opresc autoritățile să intervină sistematic și să curețe aceste clădiri. Cei care murdăresc orașul nu au niciun fel de repercusiune, iar autoritatea, când vrea să intervină și să scape orașul de această boală, are repercusiune”, a explicat Ciprian Ciucu.

Dacă nu va fi modificată legislația, punerea în aplicare a regulamentului nostru ar fi un proces extrem de greu, extrem de costisitor, care presupune avize, documentație, planuri, semnături de arhitecți, etc. De aceea, vin și cer imperativ modificări legislative prin care să se facă diferența dintre ce implică a construi o clădire și ce implică a o curăța. Să fie definite operațiunile permise pentru curățare și să găsim o formulă care să ne permită intervenția în 48 de ore. Această moștenire s-a acumulat de-a lungul câtorva decenii. Mie mi-e rușine, vă zic sincer, ca primar general al Bucureștiului, de halul în care arată orașul.

Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu:

Ministrul Culturii, care a participat la dezbaterea „Graffiti, o boală grea a Bucureştiului. Cum o tratăm?”, a susținut că are toată deschiderea pentru ca soluțiile discutate să fie materializate. „Trebuie să ne asigurăm că intervenția nu aduce atingere monumentului în sine. Pentru că de asta e forma actuală a legii. Grija mare este aceea de a nu interveni incorect sau impropriu pe monument”, a afirmat Andras Istvan Demeter.

graffiti-bucuresti (6)Icon photoVEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 8

Cum se pot curăța graffiti-urile de pe clădiri și soluția pentru a preveni murdăria ulterioară

Sunt mai multe metode de curățare a graffiti-ului de pe pereți: cu laser – cea mai eficientă, dar și cea mai scumpă-, cu gheață carbonică sau cu jet sub presiune, iar soluția se va decide personalizat, de la clădire la clădire, în funcție de tipul de tencuială.

Pentru a preveni situația în care tinerii să murdărească iar clădirile, se vor monta camere video și vor exista patrule ale Poliției locale.

„Dacă se fac modificările legislative necesare, programul inițiat de Primăria Municipiului București s-ar putea implementa ușor, etapizat, pe zone stabilite de Direcția de Urbanism. Iar pentru a preveni re-vandalizarea clădirilor curățate, va fi implementat un sistem integrat de monitorizare și prevenție, care constă în intensificarea supravegherii video și patrularea activă a Poliției Locale”, a precizat PMB.

Pasul următor este ca în următoarele săptămâni să fie propuse modificările legislative necesare.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.