Cu zeci de mii de IT-iști plecați din țară după începerea războiului din Ucraina și cu valurile de sancțiuni la nivel internațional, Belarus este departe de visul de creștere economică predicat în urmă cu câțiva ani de guvernul lui Aleksandr Lukașenko, acela de a deveni „Elveția Europei de Est”. Cum arată astăzi viața în capitala Belarusului, într-un reportaj incognito exclusiv pentru Libertatea.
Reportajul este publicat la distanță de aproape două luni după plecarea jurnalistului din Belarus, țară care a deturnat un avion comercial pentru a-l aresta pe activistul politic și jurnalist de opoziție Roman Protasevici, acum doi ani. Numele persoanelor și unele denumiri de stradă au fost schimbate. De asemenea, pentru protecția sa, jurnalistul, care este un freelancer, semnează cu pseudonim.
Minskul arată ca o mostră de oraș sovietic, dacă Uniunea mai continua să existe. Cu toate monumentele și însemnele comunismului neatinse, capitala Belarusului aduce cu o capsulă a timpului, păstrată într-o stare impecabilă. „Teatrul de dramă al Armatei Belaruse” scrie pe o clădire din epoca stalinistă din centrul istoric. În fața ei, pe un piedestal, se înalță un tanc sovietic în mărime naturală. Pe clădirea de vizavi scrie strada Karl Marx. Mă uit pe hartă: se intersectează cu strada Friedrich Engels și Vladimir Lenin. Ezit să fotografiez din prima. Întâi arunc o privire în jur. Precauție amestecată cu paranoia.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_d91720a5b8e255d7f49067f96ee7a860.jpg)
Rusificarea Belarusului
După ora 18, ca din senin, orașul devine pustiu și parcă totul se cufundă într-o amorțeală albă și lungă cât un veac. Mai mult, cât mandatul lui Aleksander Lukașenko, ales de șase ori până acum, mă amuz amar. Singurul loc unde viața mai clocotește cât de cât este bulevardul Незалежнасці (Independenței), o denumire aproape similară poartă și principala piață din Kiev, Незалежності, unde în 2014 s-a produs Euromaidanul. Scrierea și pronunțarea diferă un pic, semnificația rămâne aceeași.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2023/02/file048-1024x768.jpg)
Mai multe studii lingvistice, printre care și unul realizat de Universitatea Națională din Kiev, denotă că dintre toate limbile din lume, ucraineana se aseamănă cel mai mult cu belarusa. Ar fi o proporție de aproximativ 80 la sută. În trei săptămâni de ședere la Minsk nu am auzit însă nici o iotă de belarusă. În jur răsună doar rusa, care are statut de a doua limbă oficială. De trei decenii, Belarus trece printr-un intens proces de rusificare, îmi povestește un deputat de opoziție din Parlament, care reușește să se mențină în organul legislativ, în pofida viziunilor politice, grație dialogului pe care îl are cu reprezentanți importanți din Occident, pentru slăbirea sancțiunilor.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_9a9602886263e673ecdc60bf06fca336.jpg)
„Este o politică promovată de Lukașenko și care a început de la referendumul din 1995, când s-a votat pentru oficializarea limbii ruse. Face parte din strategia de măgulire a lui Putin”, îmi spune deputatul. „În consecință, limba belarusă a fost scoasă la periferie. Adulții între 40 și 60 de ani de-abia de și-o mai amintesc. Alții n-o mai vorbesc pentru că ar putea să nu fie înțeleși”.
Același lucru s-a întâmplat și în multe orașe din Ucraina, unde, după invazia Rusiei, au început să se întoarcă la limba ucraineană, ba chiar s-au înscris și la cursuri.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2023/02/file009-1024x768.jpg)
Șansa ratată să scape de dinastie
Maxim, consultant politic originar din Belarus, are o dezbatere politică la cină cu Artiom, fost ofițer de rezervă, angajat al KGB. Mă ghidează pe mine, jurnalistul sub acoperire de turist, într-ale politicii de la ei. Chelnerul i-a adus lui Artiom omleta, cu două linii de maioneză și una de ketchup întinse circular pe marginea farfuriei: „Cred că ai recunoscut culorile drapelului interzis (alb-roșu-alb, culorile mișcării anti-Lukașenko). Protestele de acum doi ani au fost ultima cea mai importantă tentativă de a readuce limba noastră în prim-plan. Sloganul «Zhyve Belarus», care în traducere înseamnă «Trăiască Belarus», a fost o chemare de consolidare a națiunii pentru apărarea libertății, independenței, a limbii materne și a culturii naționale”.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_818a29c4469427abe51bb81660eba3b8.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2023/02/img7439-1024x768.jpg)
Prietenia lui Lukașenko cu Putin a adus Belarusul pe marginea prăpastiei, crede consultantul bielorus, un scenariul care i se putea întâmpla Ucrainei, dacă nu se rupea „din umbra marelui urs”.
„Ah, păcat că nu e cehă!”, spune Artiom după ce-și golește halba de bere.
Berea cehă, irlandeză sau de orice altă origine europeană nu este singurul produs care lipsește din cauza sancțiunilor. Pentru una dintre cele mai consumatoare de alcool națiuni, dispariția unor mărci de bere poate fi o lovitură destul de grea. Totuși, belarușii s-au adaptat mai demult la tăvălugul penuriilor.
Au sporit exporturile către Rusia
La sfârșitul lui 2020, belarușii s-au ciocnit cu întâiul val de sancțiuni, când UE și partenerii au condamnat cruzimea și violența cu care regimul Lukașenko a reprimat protestele masive ale cetățenilor, care au răbufnit, după alegerile de pe 9 august 2020. Atunci, Lukașenko a fost reales președinte pentru a șasea oară consecutiv. Mai târziu, Belarus a mai fost sancționat pentru aducerea miilor de imigranți ilegali la granița cu Polonia și deturnarea unui avion pentru a aresta un activist de opoziție și blogger, pe Roman Protasevici.
Din octombrie 2020 și până acum, UE și alte țări aliate a impus cel puțin cinci pachete de sancțiuni împotriva Belarus, cel din urmă fiind cauzat de implicarea în invazia militară a Rusiei în Ucraina. A fost momentul în care a început un exod masiv al brandurilor mondiale. Printre ultimii s-a numărat și McDonalds, în noiembrie. Ikea, Bolt, Booking sau H&M au fost duși mai demult.
De teama sancțiunilor, în primele săptămâni de război au venit rușii cu alaiul și și-au cumpărat toate mașinile de marcă. Acum, când importul s-a poticnit de sancțiuni, saloanele auto mai vând doar automobile la mâna a doua.
Și în supermarketuri s-a redus simțitor asortimentul de produse alimentare de la producătorii autohtoni. „Produse lactate, de exemplu, mai găsești doar de la doi sau trei producători. Ceilalți au dus totul la vecini”, mi-a mărturisit proprietarul unui restaurant din Minsk. Rusia a sporit considerabil importul din Belarus, ca să-și suplinească deficitul alimentar. Companiile aeriene din Occident nu mai operează zboruri spre Belarus, iar cele din Belarus nu mai au voie să zboare spre UE.
McDonalds sub alt nume și Cola la discreție
Consecințele le-am simțit pe propria piele. Acum toate zborurile din Belarus în direcția Europei ori invers sunt efectuate cu escală la Istanbul sau Erevan. Pentru că avionul ocolește Ucraina, călătoria durează aproximativ 6 ore.
Totuși, cetățeanul simplu se descurcă și cu shoppingul domestic. La Minsk se mai regăsesc suficiente branduri străine și facilități pentru o viață confortabilă.
Deși oficial a plecat, ca și în Rusia, McDonalds a continuat să trăiască sub alt nume. S-a păstrat și o bună parte din produsele autentice, doar că acum, cele 25 de restaurante care au aparținut gigantului american se numesc „Vkusno & tochka” – „Gustos și atât”.
Coca-Cola există însă aici sub numele original. Compania deține o fabrică imensă în Belarus și nu are de gând să o închidă.
Rușii fac „turism bancar” în Belarus
Minskul e plin de ruși. De altfel, sunt practic singurii turiști care mai pot fi întâlniți în Belarus. Preponderent, ei vin să-și deschidă carduri bancare la una dintre băncile care n-au fost excluse din sistemul SWIFT (sistem care oferă servicii legate de executarea tranzacțiilor financiare și plăți între bănci din întreaga lume) sau să-și cumpere produse care nu mai sunt disponibile în țara lor.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2023/02/file019-1024x768.jpg)
Printre ei au fost Iurie și Irina, un cuplu de medici care au făcut un drum de 750 km ca să ajungă din orașul rusesc Kursk. I-am întâlnit în avion, în drum spre Istanbul, iar de acolo au zburat la Paris, în vacanța de iarnă. „E una să-ți faci card, iar alta să poți să-l alimentezi aflându-te în Rusia. E o schemă complicată, alcătuită dintr-un lanț de bănci, prin care banii ajung în ecosistemul bancar din Belarus”, mi-a spus Iurie.
Rușii dintotdeauna au jucat cartea asta. Moscoviții, după cum îmi explicase proprietarul unei cunoscute rețele de restaurante cu bucătărie tradițională, vin la Minsk ca să petreacă sau să facă cumpărături, pentru că aici prețurile sunt de câteva ori mai mici. Și totuși, beneficiile economice asigurate de Rusia, chiar și laolaltă cu împrumuturile anuale de miliarde pe care le oferă, sunt neînsemnate în comparație cu pierderile suferite de pe urma sancțiunilor.
Potrivit datelor oficiale prezentate de prim-ministrul Roman Golovchenko, pierderile anuale ale țării se estimează la aproximativ 16-18 miliarde de dolari. Acestea sunt cauzate de încetarea exporturilor de mărfuri autohtone pe piața europeană și cea din America de Nord. Pierderile reale ar putea fi însă de câteva ori mai mari.
Țara unde s-a creat jocul „World of Tanks” își pierde IT-iștii
„Au fugit miliardarii”, povestește și patronul unei firme IT cu referire la colegii de breaslă. Recent, sectorul IT se considera un brand al țării, fiind printre cele mai competitive la nivel mondial. Reţeaua de mesagerie „Viber” și jocul video „World of Tanks” sunt doar două dintre creaţiile programatorilor din Belarus, cunoscute în toată lumea.
Pe 4 aprilie, compania „Wargaming”, creatoarea „World of Tanks”, a anunțat că-și încheie activitatea în Rusia și Belarus. Conform statisticilor oficiale, de la începutul anului curent, peste 5.000 de programatori au plecat din Belarus. Lukașenko a dat sancțiuni specialiștilor IT încă în 2020, când aceștia au susținut la scară largă protestele față de dictator. Lukașenko se arătase atunci enervat că „uite câte am făcut pentru ei, și ei nimic”. „Programatorii au fost printre puținii bogătași pe care regimul nu îndrăznea să-i atingă. Apoi viața devenise irespirabilă. Nimeni nu e asigurat că represaliile nu-l vor atinge. Când a început teroarea, proprietarii unor companii IT au cumpărat hoteluri întregi în Antalya ca să-și aducă angajații acolo. Cinci cele mai mari companii IT din țară s-au relocalizat integral sau parțial, care încotro. Acum e dificil de estimat pierderile, dar cu siguranță sunt de ordinul a cel puțin 6-7 miliarde de dolari anual”, zice patronul companiei de tehnologie.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2023/02/file001-1024x768.jpg)
Țara-tabără pentru trupele rusești
În timp ce IT-iști cu tancurile lor virtuale pleacă, în Belarus au început exerciții comune cu mașinile de război adevărate ale rușilor, în zona Brest, de la hotarul cu Ucraina. Zilnic sosesc convoaie cu arme grele și mii de soldați dinspre Rusia. Presa anunță cifre de la 30.000 la 40.000.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2023/02/profimedia-0755727752-1024x683.jpg)
Convenisem cu Artiom să ne repezim până la graniță cu mașina lui, dar el s-a îmbolnăvit de gripă. Am vrut să închiriez o mașină, dar m-am răzgândit când am realizat că voi fi înhățat la primul stop. Așa că mă pomenesc din nou rătăcind pe străzile Minskului. E practic singura variantă de a munci cât de cât în siguranță, dacă vii nepoftit, fără acreditare, într-o societate supravegheată ca în romanul lui George Orwell.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/158_e7a618dd572a59ab924f27e2591267f8.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_49559308aea6d58e4222c1b09dae403c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_ea2b9baa8283de75716d625a76ad5390.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_a2e8653b7650c7b08c0ef18581f1940c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/196_4c04f936ca9deec5140d5ac49d21fa80.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_f1071a08e3617084c9a27ce242c36911.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/222_7a91066a857adea6375ed485b888cbde.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_84dd5b556afe0f97b122f444fa2ef0a0.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_a9e9211035ff21f14a745aa8473f942c.jpg)
viorel1977 • 03.03.2023, 08:23
*** de ce nu spui oamenilor ca provii din familie comunista ai mancat si slujit "PCR-ul.....acum denigrezi pe cine te-a facut mare.... Rusia va ramane o putere ,indiferent de ce spui tu....Belarus....va pierde mult daca Rusia nu castiga....insa ........Rusia e mai puternica decat Europa ...si nu e Putin este poporul rus .....
Acest comentariu a fost moderat pentru: limbaj vulgar sau jignitor.
mihaip85 • 02.03.2023, 10:58
Ce de troli obositi rusofili pe aici, s-au inmultit de cand cu razboiul si vin si de pe alte site-uri care au trebuit sa isi inchida comentariile.
Daniel1 • 02.03.2023, 10:23
Asa,si ce treaba avem noi cum îsi fac viata belarusii? E treaba lor,dar trebuie sa vina câte unul sa se bage in seama pe banii SIE. Strica un pic de propaganda? Daca mai pica si de o maslina,toate s bune.
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.