SUA nu cred că Rusia s-a implicat în alegerile anulate din România, pe care le numește o „restricție nejustificată a libertății politice”

Alegerile, anulate pentru „nereguli” fără precedent

Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a invalidat rezultatele primului tur al alegerilor din 24 noiembrie, invocând „multiple nereguli și încălcări ale legii electorale (…) [care] au compromis transparența și corectitudinea campaniei electorale”.

Primul tur al alegerilor prezidențiale s-a terminat cu victoria neașteptată a lui Călin Georgescu. Inițial, Marcel Ciolacu (PSD) era pe primul loc în sondaje, dar duminică seară, 24 noiembrie, exit-poll-urile l-au confirmat câștigător pe candidatul independent.

Raportul american notează însă că decizia a fost „o ingerință politică în alegeri și o restricție nejustificată a libertății de exprimare politică, de o severitate fără precedent”.

Curtea Constituțională a pus anularea pe seama unei operațiuni de informare a Rusiei, dar „observatori independenți au sugerat că acea campanie de pe rețelele sociale a fost o activitate electorală organică a unui partid politic românesc”.

Probleme la libertatea presei

Documentul semnalează deficiențe majore privind funcționarea unei prese libere. „Organizațiile media independente și observatorii internaționali au remarcat lipsa transparenței în ceea ce privește proprietatea mass-media și finanțarea netransparentă a mijloacelor de informare în masă de către partidele politice, precum și subordonarea politicilor editoriale intereselor partidelor politice sau ale proprietarilor”.

Jurnaliștii au reclamat restricții la accesul la informații publice și cazuri de hărțuire sau amenințare. Un episod notabil a fost pe 18 iulie 2024, când DIICOT Caraș-Severin a emis o ordonanță prin care reporterii RISE Project erau obligați să-și dezvăluie sursele. Presiunea publică și o eroare de procedură au dus la anularea deciziei în aceeași zi.

Raportul amintește și cazul din 14 ianuarie, când activista civică Angi Șerban a fost reținută și percheziționată după o postare pe Facebook: „Dacă la o manifestație pașnică poliția vine înarmată, nu ar fi legitim ca protestatarii să aducă cocktailuri?”. Potrivit Poliției București, mesajul constituia „incitare la comiterea unei infracțiuni”.

Drepturile lucrătorilor, greu de protejat

Raportul notează practici prin care „companiile creează adesea entități juridice separate pentru a transfera angajații, evitând astfel pragurile de reprezentare sindicală”.

Inspectoratul Muncii este acuzat de lipsă de resurse și investigații superficiale în cazuri grave, inclusiv accidente mortale: „Inspectorii de muncă investighează doar superficial accidentele de muncă, inclusiv cele soldate cu decese, și concluzionează adesea, în mod eronat, că victimele au fost vinovate în majoritatea accidentelor mortale”.

Un studiu al Parlamentului European estimează că „munca la negru reprezenta 29% din PIB în 2022”, iar legile în domeniu nu sunt aplicate eficient.

Probleme în sistemul de detenție și protecția persoanelor vulnerabile

Departamentul de Stat subliniază „lipsa garanțiilor suficiente” pentru internarea și tratamentul psihiatric obligatoriu, precum și întârzieri în controlul judiciar al acestor măsuri.

Există și plângeri privind folosirea forței excesive de către poliție, în special împotriva romilor. Într-un caz din Reghin, în 2024, „poliția a folosit insulte rasiale împotriva bărbatului și l-a bătut”, iar acesta a fost reținut 24 de ore fără îngrijiri medicale.

Copii exploatați și căsătorii ilegale

Munca copiilor, în special în comunitățile rome, rămâne o problemă. „Numărul incidentelor este mult mai mare decât cel indicat de statisticile oficiale”, se arată în raport.

Căsătoriile ilegale între minori continuă să apară, uneori cu copii de numai 14 ani, iar „autoritățile de protecție a copilului și poliția nu au intervenit întotdeauna în astfel de cazuri”.

Creștere a antisemitismului

Populația evreiască din România este estimată la circa 7.000 de persoane. Raportul consemnează „o creștere a numărului de simboluri și mesaje antisemite și fasciste pictate în diverse spații publice din București” și în alte orașe.

Documentul amintește și hotărârea CEDO din 23 aprilie 2024 împotriva României, după achitarea a doi ofițeri condamnați anterior pentru crime legate de Holocaust.

În mai 2024, Curtea Constituțională a respins recursul în cazul achitării foștilor ofițeri ai Securității implicați în moartea disidentului Gheorghe Ursu. Potrivit criticilor, această decizie „acordă impunitate persoanelor care au comis crime politice în timpul comunismului”.

Deși guvernul a luat măsuri pentru sancționarea unor abuzuri, „în unele cazuri acțiunile au fost insuficiente, iar impunitatea a constituit o problemă”. SUA atrag atenția că libertatea politică, presa independentă și protecția grupurilor vulnerabile sunt domenii unde România are încă deficiențe majore.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro