Cum a reușit un lider AUR să pună mâna pe case sub 35.000 de euro. Virgil Vlad și „fabrica de moșteniri”: „Are 7 clase și dificultăți de scriere evidente”

Bătrâni aduși într-o stare de „aservire totală”

Procurorii DIICOT notează în actele dosarului că, deși are doar 7 clase și „dificultăți de scriere evidente”, Virgil Vlad a reușit să atragă de partea lui doi notari, un executor judecătoresc și mulți alți intermediari.

Virgil Vlad este consilier local în comuna constănțeană Oltina și lider al filialei AUR locale, cu un mandat început în iunie 2024. Gruparea infracțională pe care a pus-o pe picioare a activat neîntrerupt, în mod planificat și coordonat, timp de mai mulți ani (2018-2025), potrivit DIICOT, și a vizat însușirea ilegală a zeci de apartamente și garsoniere din orașul Constanța.

Gruparea infracțională care acționa în județul Constanța – cunoscută drept „Fabrica de moșteniri” – a țintit bătrâni vulnerabili, pe care îi înșela sau îi aducea într-o stare de „aservire totală”, în scopul de a le prelua imobilele în care locuiau.

Iată cum îl descriu procurorii DIICOT pe samsarul de case Virgil Vlad (49 de ani) în referatul cu propunere de arestare preventivă:

• „Liderul grupului infracțional este inculpatul Vlad Virgil, pentru care casele persoanelor vătămate exploatate devin trofee.
• Acesta este o persoană care nu doar că nu are pregătire juridică, ci este absolvent de șapte clase, cu dificultăți de scriere evidente, așa cum rezultă din mesajele arătate la dosarul cauzei, dar care impune celorlalți (…) rolul pe care fiecare dintre inculpați îl îndeplinește în acest grup.
• Fără activitatea celorlalți inculpați din prezenta cauză, inculpatul Vlad Virgil nu ar fi reușit să deposedeze persoanele vătămate și să intre în posesia bunurilor imobile”, notau procurorii DIICOT despre consilierul AUR în referatul cu propunere de arestare preventivă.

Cum a reușit să pună mâna pe case cu doar 30.000 de euro

În campania electorală din anul 2024, AUR a împânzit țara cu afișe care titrau „Case sub 35.000 de euro pentru români!”, o promisiune despre care liderul partidului, George Simion, a recunoscut ulterior că era „o formă de marketing”.

Consilierul AUR Virgil Vlad a reușit încă din 2021 să pună în practică sloganul partidului din care face parte – ce-i drept, prin mijloace ilegale.

De exemplu, Virgil Vlad a îndatorat cu 31.000 de euro pe o bătrână de 85 de ani, cu discernământul abolit, apoi a executat-o silit și i-a luat apartamentul, prin următoarea metodă:

• „În cursul anului 2018, în timp ce numita P.M. începuse să prezinte semne de degenerare mintală din cauza vârstei, numita Verdeș Mihaela Evelin s-a mutat să locuiască cu ea.
• La data de 29.01.2019 s-a încheiat la biroul notarului Stamule Daniela promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare între Verdeș Mihaela Evelin și P.M., având ca obiect apartamentul (victimei – n.r.).
• Ulterior, în data de 10.02.2020, tot la biroul notarului Stamule Daniela s-a încheiat contractul de cesiune a promisiunii de întreținere (…), prin care se cesionează obligația de întreținere în favoarea numitului Vlad Virgil.
• În aceeași perioadă, Vlad Virgil a împrumutat-o în două rânduri pe P.M. cu sumele de 21.500 de euro și 50.000 de lei, contractele fiind autentificate de notarul Stamule Daniela.
• Deoarece sumele de bani n-au fost restituite lui Vlad Virgil de către P.M. – care în anul 2021 avea 85 de ani și se afla în întreținerea lui – acesta a solicitat punerea în executare a contractelor de împrumut.
• Astfel, executorul judecătoresc Deacu Vasile a solicitat Judecătoriei Constanța, în cursul anului 2021, încuviințarea executării silite.
• Începând cu anul 2018 și până în data de 5.02.2024, starea de sănătate psihică a numitei P.M. s-a degradat, iar Vlad Virgil a tergiversat efectuarea unei expertize psihiatrice (…) pentru ca în această perioadă să beneficieze de încheierea respectivelor contracte de împrumut și a antecontractului de vânzare-cumpărare”, se arată în actele dosarului.

Consilierul AUR își alegea victimele pe criterii de vulnerabilitate

Procurorii DIICOT notează că Virgil Vlad identifica persoane vârstnice, cu o stare de sănătate precară, care aveau în proprietate garsoniere sau apartamente situate în municipiul Constanța.

• „În fiecare situație în parte, (Vlad Virgil – n.r.) a pus în aplicare un mecanism infracțional extrem de riguros, constând în crearea unui circuit complex de operațiuni juridice (fictive în marea lor majoritate) menite să asigure transferul dreptului de proprietate asupra respectivelor imobile de la persoanele îndreptățite a avea acest drept către persoane interpuse lui Vlad Virgil, membre ale grupului infracțional organizat.
• Victimele (…) au fost în mod deliberat alese în funcție de gradul de vulnerabilitate (persoane vârstnice și singure, fără sprijin familial, unele cu afecțiuni psihice sau neurologice) de către persoanele care au constituit și sprijinit grupul infracțional, respectiv Vlad Virgil, Stoian Viorica, Bulgaru Camelia, Pascale Nicoleta și Verdeș Mihaela Evelin, în scopul deposedării în mod fraudulos de bunurile mobile și imobile pe care le dețineau.
• Mai mult decât atât, unele dintre victime (…) au fost ținute de către inculpatul Vlad Virgil (și de către inculpata Verdeș Mihaela Evelin cu privire la victima P.M.), într-o stare de aservire, în scopul exploatării acestora, prin lipsirea de hrană suficientă și adecvată nutrițional, prin lipsa/neadministrarea tratamentului medical adecvat diagnosticului persoanelor vulnerabile, prin lipsa îngrijirii și asigurarea igienei persoanelor ce nu au capacitatea fizică/psihică de autoîngrijire, în vederea obținerii unor sume de bani, însușite pe nedrept din pensia și ajutorul de deces, sume pe care le-a folosit în interes propriu”, notează procurorii DIICOT.

Virgil Vlad, pe-o mână cu doi notari și un executor judecătoresc

În gruparea infracțională condusă de Virgil Vlad un rol deosebit de important era jucat de notarii Daniela Stamule și Joița Botezatu, precum și de executorul judecătoresc Vasile Deacu:

• „Prin prisma calităților deținute, (Stamule, Botezatu și Deacu – n.r.) au conferit actelor juridice încheiate în legătură cu imobilele vizate prezumția de legalitate necesară pentru ca acestea să poată fi opozabile atât între părți, cât și față de terți, dar, mai ales, să poată fi cu greu răsturnată în cadrul multiplelor procese civile.
• Notarii publici Stamule Daniela și Botezatu Joița întocmeau sau autentificau acte false în ciuda indiciilor privind lipsa de discernământ sau consimțământul real al proprietarilor, iar executorul judecătoresc, inculpatul Deacu Vasile facilita proceduri de executare silită în mod abuziv.
• Inculpații Vlad Virgil, Neagu Marinel, Neagu Steluța, Bulgaru Ștefan, Stoian Viorica (interpuși, «cumpărători», intermediari) au participat, cu sprijinul notarilor publici și a executorului judecătoresc, la ascunderea originii ilicite a bunurilor și introducerea în circuitul civil a imobilelor în scopul spălării banilor.
• Prezența unor funcționari publici cu statut special, notari publici și executor judecătoresc în structura grupului infracțional s-a apreciat de către Parchet că întărește gravitatea faptelor, făcând să dispară încrederea cetățenilor în sistemul de justiție”, se arată în referatul DIICOT.

Interpușii asigurau preluarea imobilelor și valorificarea lor

Procurorii rețin că imobilele dobândite în mod fraudulos au creat un prejudiciu considerabil victimelor și statului, perturbând grav circuitul civil prin inserarea unor acte de proprietate viciate de falsuri:

• „S-a mai apreciat că faptele comise de către inculpatele Stoian Viorica, Neagu Steluța, Pascale Nicoleta, Verdeș Mihaela Evelin și Bulgaru Camelia prezintă un pericol ridicat (…).
• Activitatea infracțională a acestora a contribuit într-un mod semnificativ la îndeplinirea scopului pentru care a fost creat grupul infracțional.
• (Inculpatele acționau – n.r.) ca persoane interpuse de către Vlad Virgil, pe numele cărora au fost încheiate multiple acte juridice false/simulate (testamente, procuri speciale, contracte de vânzare-cumpărare, cesiuni de creanță),
• (Astfel se asigura – n.r.) fie dobândirea în mod fraudulos a dreptului de proprietate asupra imobilelor identificate, fie crearea circuitelor specifice infracțiunii de spălare a banilor (cesiuni de creanță, vânzări repetate ale imobilelor)”, se arată în motivarea propunerii de prelungire a măsurilor preventive.

Virgil Vlad, în interceptări: „Nu e pagubă că moare! Eee… lucru mare!”

Procurorii rețin maniera cinică în care Virgil Vlad se reporta la bătrânii pe care-i lua în „grijă” cu scopul de a le prelua imobilele.

„Disprețul pe care (Vlad Virgil – n.r.) îl manifesta față de persoanele vătămate rezultă fără echivoc din convorbirile interceptate în prezenta cauză, fiind relevante următoarele discuții:

Vlad Virgil: Da!

Vlad Marcela: A mierlit?

Vlad Virgil: N-a mierlit încă…

Vlad Marcela: Mda… mai duce…

Vlad Virgil: Ei… vine salvarea, dar mă duc până acasă că am pe cineva la mine și… i-am lăsat pe ăia acolo.

Vlad Marcela: Aaa!

Vlad Virgil: Ce urât face! Cum dă ochii peste cap… cum se strâmbă… Ferească Dumnezeu! Să vezi ce fuge ăștia, nu stă în cameră acolo că le e frică!

Vlad Marcela: Îhî… îl duci la spital?

Vlad Virgil: Păi, eu nu am niciun diagnostic, Macule, la el… Nu știu dacă îl ia la spital.

Vlad Marcela: Îhî…

Vlad Virgil: Dar o să pățesc cum am pățit cu baba… să mi-o ducă la morgă… să stau pe acolo… să plătesc… Nu e pagubă că moare! Eee… lucru mare!

Vlad Marcela: E…

Vlad Virgil: Am porc, am carne, vă dau sarmale să mâncați… (râde – nota procurorilor).

Vlad Marcela: Nu e vorba de asta…

Vlad Virgil: Asta e! Ce vrei? Ăsta e cursul vieții!… Dar îi chinuie Dumnezeu… țipă… Doamne! Dă ochii peste cap! Se strâmbă… se… sucește mâinile… S-a învinețit și la muie și la urechi și la mâini… Of, Doamne! Nu mai îmi trebuie moși și babe, gata!

Vlad Marcela: A! Te-ai săturat? Păi…

Vlad Virgil: Nu mai îmi trebuie nici moși, nici babe! Îmi bag p… în moși și-n babe!

Vlad Marcela: Păi! Păi!

Vlad Virgil: Nu mai îmi trebuie că m-am săturat!”, se arată în referatul DIICOT.

Judecător: „S-au antrenat în demersuri complexe pentru un scop meschin”

Virgil Vlad și gruparea lui de samsari imobiliari au fost reținuți și plasați în arest preventiv sau în arest la domiciliu la începutul lunii iulie 2025.

Pe data de 1 august 2025, Curtea de Apel Constanța a prelungit cu 30 de zile măsura arestului preventiv pentru Virgil Vlad, Vasile Deacu, Viorica Stoian și Marinel Neagu.

Tot atunci, instanța de fond a prelungit măsura arestului la domiciliu pentru Mihaela Evenin Verdeș, Nicoleta Pascale, Steluța Neagu și Camelia Bulgaru.

Iată ce a reținut în motivare judecătorul de drepturi și libertăți:

• „Judecătorul amintește încă o dată gravitatea faptelor, dedusă din presupusul mod de acțiune al inculpaților (…). Nu prezintă relevanță pentru aprecierea pericolului social la acest moment procesual faptul că apărarea apreciază că persoanele cercetate în prezenta cauză sunt integrate social și că nu au antecedente penale.
• Aceste aspecte sunt irelevante atunci când se analizează ușurința cu care s-au antrenat în demersuri complexe și elaborate, bazate pe întocmirea actelor juridice cu o aparență de legalitate pentru îndeplinirea unui scop meschin, privarea persoanelor vătămate de bunurile pe care  le-au dobândit, într-o perioadă de vulnerabilitate extremă, atunci când pe caz de boală nu își mai dădeau seama de acțiunile lor sau erau dependente de inculpați, fiind întreținută de către aceștia o stare de aservire a victimelor.
• Apare cu atât mai grav comportamentul inculpaților care au lipsit de resurse persoanele vătămate sau aparținătorii acestora, dar și comportamentul celor care, în temeiul funcției au întocmit sau omis să întocmească acte la care erau obligați, pentru îndeplinirea scopului ilicit al coinculpaților.
• Astfel, nu poate fi primit argumentul apărării în sensul că nici măcar rudele persoanelor vătămate vârstnice nu se îngrijeau de ele deoarece, pe de o parte acest lucru nu este corect pe deplin, cel puțin în ceea ce o privește pe prima persoană vătămată P.M. și, pe de altă parte, multe dintre persoanele vătămate se aflau în situații de o gravitate socio-medicală extremă cu istoric de boli psihice, neurodegenerative, atât în ceea ce privește propria persoană, cât și în ceea ce privește aparținătorii, pentru unii fiind instituite curatele sau fiind decedați.
• Judecătorul mai are în vedere și dinamica relațiilor dintre membrii grupului dedusă din aprofundarea supravegherilor tehnice existente la dosar, din care rezultă aparent că inculpații cu inițiativa și ghidajul constant al inculpatului Vlad Virgil au construit un sistem bine pus la punct bazat pe o fundație solidă de acte notariale și întocmite de un executor judecătoresc pentru o mai mare legitimitate, cu scopul ilicit de a dobândi bunuri de valoare, având concursul persoanelor care își desfășurau activitatea în cabinetele notariale, birourile executorilor judecătorești, în asociațiile de proprietari și în agențiile imobiliare de pe raza județului.
• Apare ca fiind lipsit de eficiență argumentul invocat în apărare de către inculpați în sensul că pentru o mai mare echitate a procedurilor ar trebui să fie urmărite mai multe persoane din dosar din moment ce executorii care au întocmit acte în prezenta cauză au fost mai mulți.
• Aceasta deoarece nu prezintă importanță pentru soluțiile pe care judecătorul le are la dispoziție la luarea deciziei cu privire la solicitările formulate. Judecătorul se pronunță cu privire la solicitarea parchetului neputând să extindă urmăririle pe considerente de echitate către alte persoane, astfel cum se susține.
• Judecătorul de drepturi și libertăți reține că prin natura lor infracțiunile reținute în sarcina inculpaților determină un sentiment de insecuritate colectivă, în contextul creșterii frecvenței infracțiunilor de această natură și intensificării eforturilor de combatere a faptelor ce perturbă ordinea și liniștea publică, atât la nivel legislativ cât și la nivel executiv”, se arată în documentul citat.

Pe data de 12 august 2025, Înalta Curte a respins contestațiile tuturor inculpaților și a confirmat soluția de prelungire a măsurilor preventive din prezenta cauză, astfel că ele rămân valabile până în data de 6 septembrie.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro