Cum și-a pierdut Crăciunul strălucirea adevărată: „În loc să fim împreună, devenim furnizori de perfecțiune”

Crăciunul de azi: mai mult stres decât bucurie

Studiile recente confirmă că stresul de sărbători este un fenomen real, legat de programul supraîncărcat, presiunea financiară și dorința de a atinge standarde imposibil de îndeplinit.

Pentru mulți, sezonul festiv se traduce prin obiective nerealiste: curățenie impecabilă, mesele perfecte, cadouri senzaționale. Toate astea alimentate de fotografiile de pe rețelele de socializare sau de decorurile din filmele de Crăciun care rulează în buclă la TV.

„Crăciunul rămâne o sărbătoare a Nașterii Domnului, dar în ultimii ani observăm o tendință îngrijorătoare: ne îndepărtăm de esența ei spirituală, înlocuind liniștea și apropierea de Dumnezeu cu goana după lucruri materiale. Într-o lume care aleargă tot mai repede, riscul este să transformăm Crăciunul într-un simplu eveniment comercial, uitând că adevărata lui lumină vine din iubire, simplitate și dăruire. Cred că oamenii caută, poate mai mult ca oricând, sens și echilibru; iar Crăciunul ne invită tocmai la această regăsire: să redescoperim bucuria curată a familiei, a credinței și a faptelor bune.”, a subliniat un preot pentru Libertatea.

Presiunea de a avea totul „bine făcut” este una dintre principalele surse de stres.

Mirela Husaru, terapeut format în Compassionate Inquiry, by Gabor Mate, surprinde această realitate: „În loc să fim împreună, devenim furnizori de perfecțiune.”

„În fiecare an, pe măsură ce se apropie sărbătorile, mulți dintre noi intrăm într-o stare de agitație și tensiune pe care o numim simplu stresul Crăciunului. Dar dacă ne oprim o clipă și privim cu atenție, ceea ce trăim nu e doar despre gătit, cumpărături sau pregătiri.”

„Crăciunul modern, modelat de consum, de imagini idealizate și de așteptări rigide, reactivează adesea răni vechi: nevoia de a fi acceptați, teama de a dezamăgi, presiunea de a fi buni. Mulți oameni simt vinovăție când nu reușesc să atingă acest ideal, ca și cum imperfecțiunea lor ar pune în pericol pacea familiei.”, a subliniat Mirela Husaru, pentru Libertatea.

Acest fenomen reflectă o schimbare culturală: nu mai contează atât prezența și conexiunea, ci imaginea festivă pe care o construim, perfectă pentru feedul din social media.

Cum s-a transformat Crăciunul

De-a lungul timpului, felul în care oamenii au sărbătorit Crăciunul s-a modificat vizibil, iar în ultimii ani, componenta comercială a preluat puterea: în această perioadă, vânzările sunt record: „Crăciunul a devenit un sezon de consum.”, subliniază sociologul Robert Santa, cercetător-șef Rethink.

„Este o sărbătoare laică, dar încărcată de tradiții. Și cred că depinde foarte mult de familie cum este trăit acest moment.”, a precizat Robert Santa, pentru Libertatea.

Sociologul atrage atenția că sărbătoarea Nașterii Domnului este, „în mod ironic”, „una dintre cele mai politizate sărbători de-a lungul timpului”. 

„În esență este o sărbătoare religioasă, dar, peste aceasta, s-au suprapus multe straturi. S-a transformat începând cu secolul al XIX-lea, când au fost introduse elemente pe care le considerăm astăzi tradiționale: bradul împodobit, Moș Crăciun – toate venite din Europa de Vest. Comuniștii au încercat, după cum se știe, să elimine simbolurile religioase. Au încercat să introducă alternative precum Moș Gerilă și să transforme Crăciunul într-o sărbătoare pur laică, asociată cu Anul Nou. După Revoluție, odată cu accesul la cultura occidentală, acest model al Crăciunului a fost adoptat masiv.”

Astfel, astăzi, Crăciunul are trei piloni, mai spune Robert Santa:

1. Sărbătoarea religioasă – vechea tradiție creștină.
2. Sărbătoarea legală – care oferă zile libere și prilejul reîntâlnirii familiei.
3. Sărbătoarea laică și comercială – cu masa specială, Moș Crăciun, brad, luminițe, decorațiuni și, mai nou, târgurile de Crăciun.

„Este un moment transformator”

În ultimii ani, clădirile împodobite de Crăciun și târgurile de Crăciun au devenit „noua manie”, care a transformat anumite orașe în adevărate destinații turistice.

Curățenia și pregătirile: munca nevăzută a femeilor

Sărbătorile nu sunt doar despre veselie, ele pot însemna ore întregi de muncă, mai ales pentru femei. 

Date oficiale ale INS arată că 97% dintre muncile casnice sunt făcute de femei, iar presiunea ca totul să fie perfect este și mai mare de Crăciun, când multe case primesc oaspeți.

„Pentru numeroase femei, sărbătorile amplifică un dezechilibru deja existent: ele devin centrul logistic, emoțional și organizatoric al sezonului. Acest efort disproporționat afectează sănătatea mintală prin epuizare, anxietate, pierderea legăturii cu propriile nevoi și resentimente nerostite. Nu pentru că femeile sunt prea implicate, ci pentru că, adesea, au fost învățate că valoarea lor stă în grijă neîntreruptă.”, mai spune terapeuta Mirela Husaru.

Această povară ascunsă contribuie la epuizare și pierderea sensului sărbătorii: curățenia, pregătirea mesei și toate detaliile logistice pot transforma bucuria în corvoadă.

„Tradiția ca femeia din gospodărie să pregătească masa de Crăciun este veche. Ce s-a schimbat în ultimele decenii este că femeile sunt pe piața muncii și lucrează la fel de mult ca bărbații. Dacă nu au multe zile libere înainte de Crăciun, toată partea de pregătire devine împovărătoare. Iar cumpărăturile sunt, pentru multe dintre ele, un chin.”, adaugă sociologul Robert Santa. 

Dar pe piață s-au înmulțit serviciile care oferă suport pentru pregătirea sărbătorilor. De exemplu, se poate comanda mâncare pentru masa de Crăciun, angaja o firmă de curățenie, cumpăra un brad gata împodobit, toate acestea costă, iar multe familii nu-și permit un astfel de „lux”.

„În alte țări se vede o egalitate mai mare în împărțirea sarcinilor din gospodărie între bărbați și femei.”, a mai spus Robert Santa.

Goana după cadouri 

Dincolo de tradiție, cumpărarea cadourilor s-a transformat într-o cursă. Presiunea de a găsi daruri „ideale” intensifică anxietatea și poate duce la cheltuieli nejustificate, epuizare și dezamăgire.

Când copiii primesc prea multe daruri, efectul psihologic poate fi opus intenției: surplusul de cadouri poate dilua bucuria fiecăruia și poate diminua capacitatea de a se bucura de o experiență reală. 

Aceasta reflectă tendința modernă de a confunda cantitatea cu valoarea momentului.

„Excesele materiale, datoriile făcute pentru a cumpăra suficient, presiunea de a oferi cât mai mult copiilor – toate acestea pot părea gesturi de iubire. Dar în profunzime, ele pot ascunde dorința noastră inconștientă de a repara ceea ce nu am primit când eram mici: atenție, timp, stabilitate, siguranță emoțională.”, adaugă Mirela Husaru.

„Pentru copii, prea multe cadouri nu hrănesc nevoile lor reale, ci pot crea suprastimulare și confuzie. Iar pentru adulți, presiunea financiară transformă bucuria în anxietate.”

Un studiu recent arată că din cauza presiunii de a găsi „cadoul perfect”, procesele de cumpărături devin extrem de stresante, 84% dintre cumpărători au declarat că se simt copleșiți de achiziții și frustrări în perioada sărbătorilor, iar 91% dintre mileniali și 89% dintre tineri din generația Z spun că ar putea abandona cumpărăturile din cauza stresului.

Bugetul de sărbători, o altă sursă de stres

Un studiu recent, realizat de Raiffeisen Bank, în parteneriat cu Appinio, arată că 65% dintre respondenți se așteaptă la cheltuieli mai mari pentru Crăciunul din 2025, în timp ce aproximativ 1 din 4 români (26%) estimează costuri similare cu cele din 2024.

„Crăciunul este foarte ritualizat astăzi, ca sărbătoare seculară. Există un set de așteptări pe care îl au atât copiii, cât și întreaga familie, legat de modul în care trebuie pregătită sărbătoarea. Aceste așteptări implică cheltuieli, iar pentru familiile aflate în dificultate financiară pot deveni o sursă de presiune. Simt presiunea de a oferi cadouri, de a pregăti o masă specială, de a asigura o anumită calitate a sărbătorii, dar financiar poate fi foarte greu. Așa este cu orice ritual social puternic: presiunea conformării îl face dificil pentru mulți.” , a explicat sociologul Robert Santa, cercetător-șef Rethink, pentru Libertatea.

O cercetare realizată la inițiativa tbi bank arată că 85% vor folosi banii din economii sau salariile anterioare, iar 15% nu au bani puși deoparte și vor să acceseze un credit.

„Nu există limite stricte legate de bucate sau de cadouri. Contează, în continuare, foarte mult ce se oferă de Crăciun. Da, există o presiune de a face cadouri, iar sărbătoarea are și o dimensiune seculară, în afară de cea religioasă, care presupune anumite ritualuri – inclusiv schimbul de cadouri.”, a precizat Robert Santa.

Mâncarea și masa de sărbători

Un alt aspect al Crăciunului modern este masa festivă: bogată, abundentă și adesea excesivă. 

Obiceiul de a pregăti cantități uriașe de mâncare, din dorința de a impresiona, duce frecvent la risipă după sărbători. 

„Presiunea de a pregăti mese mari, de a nu lăsa pe nimeni să ducă lipsă, poate ascunde un mecanism profund: nevoia de a demonstra că suntem capabili, valoroși, buni. Dar, paradoxal, tocmai această presiune ne îndepărtează de prezența, de bucuria autentică a întâlnirii. În loc să fim împreună, devenim furnizori de perfecțiune”, a adăugat Mirela Husaru.

În plus, studiile arată că nivelurile de stres asociate cu stilul de viață festiv pot afecta sănătatea, inclusiv somnul și funcțiile cognitive.

Mai mult, studii recente arată că decesele cauzate de atacurile de cord cresc în timpul sărbătorilor de iarnă.

Concret, mai mulți oameni mor în ultima săptămână a lunii decembrie decât în orice perioadă a anului.

„Nu știm exact ce declanșează această creștere a numărului de atacuri de cord în timpul sărbătorilor, probabil este o combinație de factori”, a declarat Johanna Contreras, MD, M.Sc., FAHA, voluntar clinic pentru Asociația Americană a Inimii și cardiolog la sistemul Spitalului Mt. Sinai din New York City.

Cum putem recupera esența Crăciunului

„Crăciunul e un moment în care familia se adună. În Europa, iarna este rece, întunecoasă, neplăcută, iar această sărbătoare aduce lumină și creează un moment de pauză în sezonul mohorât. Toate straturile suprapuse ale sărbătorii au și o funcție socială importantă: ancorează viața familiilor într-o perioadă dificilă a anului.”, susține Robert Santa.

Recuperarea spiritului autentic al sărbătorilor nu înseamnă respingerea tradițiilor, ci prioritizarea conexiunilor umane, a grijii de sine și a echilibrului emoțional:

• Reducerea presiunii financiare și de imagine – ar trebui să face bugete realiste pentru sărbători, în funcție de veniturile pe care le avem
• Stabilirea limitelor – spune „nu” suprasolicitării și implică întreaga familie în pregătiri.
• Redescoperirea conexiunii – petrece timp de calitate cu cei dragi, fără obsesia detaliilor perfecte.
• Atenția la sănătatea mentală – alocă timp pentru odihnă.

„Crăciunul nu este despre cât producem, ci despre cum ne conectăm. Nu despre perfecțiune, ci despre prezență. Nu despre a impresiona, ci despre a simți. Sub stresul sărbătorilor se află o poveste emoțională. Când o privim cu blândețe, descoperim că nu avem nevoie de perfecțiune pentru a crea un Crăciun frumos. Adevărata esență a Crăciunului nu se găsește în ceea ce facem, ci în cine suntem atunci când ne întâlnim unii cu alții și cu noi înșine.”, concluzionează Mirela Husaru.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro