Aleksandr Lukașenko a grațiat 123 de deținuți politic, inclusiv un laureat al Premiului Nobel pentru Pace, în timp ce Donald Trump a ridicat o parte din sancțiuni

Aceste decizii au fost anunțate în contextul unei vizite efectuate la Minsk de noul emisar american pentru Belarus, John Coale.

Ales Bialiațki, Maria Kolesnikova și Viktor Babariko, trei opozanți importanți grațiați de Lukașenko

Printre deținuții politic eliberați sâmbătă se află mai ales Ales Bialiațki, un activist pentru drepturile omului colaureat al Premiului Nobel pentru Pace în 2022, o lideră a opoziției pro-UE, Maria Kolesnikova, și un fost candidat la alegerile prezidențiale din 2020 din Belarus, Viktor Babariko.

Conform unui cont de Telegram afiliat Administrației Prezidențiale a regimului de la Minsk, Lukașenko a grațiat „123 de cetățeni din diferite țări”. Nu sunt oferite alte detalii. Între timp, Ucraina a publicat o listă cu 114 deținuți politic sosiți pe teritoriul ei după ce au fost eliberați de Lukașenko. Alți nouă deținuți politic au fost trimiș în Lituania. Lista americană conținea inițial 151 de nume.

SUA permit Belarusului să reia exporturile de potasiu

În schimbul eliberării celor 123 de deținuți politic, administrația Trump a abrogat sancțiunile vizând potasiul, o materie primă esențială pentru îngrășămintele chimice și un produs important la export pentru Belarus.

Această eliberare de opozanți nu este prima făcută de Lukașenko, dar este cea mai semnificativă de când administrația Trump a inițiat contactele cu regimul Lukașenko, care durează de peste trei decenii.

Oficiali americani justifică aceste contacte, privite cu scepticism de opoziția belarusă, printr-un efort diplomatic de a-l îndepărta pe Aleksandr Lukașenko de sub influența liderului rus Vladimir Putin, măcar într-o anumită măsură.

Cel mai vechi dictator din Europa

Statele Unite și Uniunea Europeană au impus sancțiuni extinse împotriva Belarusului, mai ales după ce Lukașenko a lansat o represiune violentă în timpul alegerilor prezidențiale din 2020. Pe modelul lui Putin, Lukașenko a eliminat din cursă contracandidați sau i-a trimis după gratii, după care a fraudat alegerile pe care le pierduse pentru a se declara învingător.

Protestele au fost reprimate dur, iar Svetlana Țihanouskaia, care a devenit atunci lidera opoziției după încarcerarea soțului ei, a fost nevoită să plece din țară și să revendice puterea din exil. Majoritatea activiștilor și opozanților care nu au fugit din Belarus au ajuns în detenție.

Sancțiunile au fost înăsprite apoi după ce Lukașenko a permis ca teritoriul Belarusului să fie folosit ca rampă de lansare pentru războiul la scară largă declanșat de Rusia împotriva Ucrainei pe 24 februarie 2022.

Trump l-a numit pe Lukașenko „preşedintele foarte respectat al Belarusului”, o descriere ce deranjează opoziţia, care îl consideră, pe bună dreptate, un dictator. Președintele american l-a îndemnat pe liderul regimului de la Minsk să elibereze 1.400 de „ostatici”.

La rândul lui, Lukaşenko a pretins că nu există deținuți politic în Belarus, ci „bandiţi” care ar putea „porni din nou războiul împotriva noastră” dacă ar fi grațiați.

Totuși, când John Coale a vizitat ultima dată Belarusul, în septembrie, Aleksandr Lukaşenko a eliberat 40 de deținuți politic și încă 12 persoane. În schimb, administrația Trump a ridicat sancţiunile împotriva companiei aeriene de stat din Belarus.

Între timp, potrivit ONG-ului Viasna, Lukașenko a încarcerat alți 167 de deținuți politic. Opoziţia belarusă din exil îl acuză pe Lukaşenko că operează o „uşă rotativă”, înlocuind vechii deţinuţi cu alţii noi.

Aleksandr Lukașenko vrea o „înțelegere importantă” cu Donald Trump

Aleksandr Lukaşenko a declarat pe 31 octombrie că este pregătit pentru o „înţelegere importantă” cu Statele Unite, atât timp cât interesele regimului său sunt luate în considerare.

Un videoclip publicat de un canal Telegram asociat regimului Lukașenko îl arată pe liderul belarus salutându-l pe Coale cu o strângere de mână şi o scurtă îmbrăţişare şi felicitându-l pentru numirea sa, luna trecută, în funcţia de emisar special al lui Trump.

„În prezent, eşti oficialul (american – n.r.) cu cel mai înalt rang pe care îl avem în Belarus. Spune-i lui Trump că trebuie să facem ceva în această privinţă. Şi o vom face”, a spus Lukaşenko, conform videoclipului.

Agenţia de ştiri de stat Belta l-a citat pe Lukaşenko spunându-i lui Coale: „Se spune că Trump iubeşte să fie linguşit. Dar eu nu o fac din dorinţa de a-l linguşi. Vreau să spun că îmi plac foarte mult acţiunile sale din ultima perioadă”. „Avem multe întrebări. Lumea se schimbă foarte repede şi apar noi probleme pe care trebuie să le discutăm. Şi poate chiar să le rezolvăm pe unele dintre ele”, a adăugat el.

Avertisment în privința folosirii deținuților politic ca monedă de schimb

Sviatlana Ţihanouskaia a reiterat într-un interviu acordat săptămâna aceasta pentru Reuters că Statele Unite trebuie să folosească atât stimulente, cât şi măsuri represive – adică sancţiuni – în negocierile cu Lukaşenko.

„Sancţiunile americană vizează oamenii. Sancţiunile UE vizează schimbarea sistemică – oprirea războiului, facilitarea tranziţiei democratice şi asigurarea responsabilităţii. Aceste abordări nu se contrazic, ci se completează reciproc”, a apreciat ea.

„Trebuie să înţelegeţi că, pentru Lukaşenko, deţinuţii politic sunt doar o monedă de schimb. El vrea să vândă deţinuţii politic la un preţ cât mai mare posibil”, a avertizat Țihanouskaia.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE