Zile libere în caz de deces al rudelor

Cuprins:

Pierderea unei persoane dragi este întotdeauna un moment greu, încărcat emoțional și vine cu nevoia firească de a fi alături de familie. În astfel de clipe, legislația muncii din România oferă angajaților posibilitatea de a beneficia de zile libere plătite.

Potrivit Codului Muncii și Hotărârii Guvernului nr. 250/1992 privind concediile și alte zile libere ale salariaților, angajații au dreptul la zile libere plătite pentru evenimente familiale deosebite, printre care se numără și decesul unei rude apropiate. Aceste zile libere nu se scad din concediul de odihnă anual și sunt considerate absențe motivate, pentru care angajatorul este obligat să acorde salariul integral corespunzător perioadei respective.

Câte zile libere plătite sunt în caz de deces al unei rude

Numărul de zile libere acordate în caz de deces diferă în funcție de gradul de rudenie:

3 zile lucrătoare în cazul decesului soțului/soției, copil, părinți, socrii
1 zi lucrătoare în cazul decesului bunicilor, frați sau surori

Aceste prevederi sunt menite să ofere un minimum de sprijin, însă, în practică, multe companii aleg să manifeste înțelegere și empatie, oferind uneori mai multe zile libere sau posibilitatea de a solicita concediu cu sau fără plată suplimentar, în funcție de nevoile angajatului.

Recomandări

Victor Ponta a primit în instanță, ca despăgubiri, o sumă de zece ori mai mică decât cerea pentru achitarea din Dosarul Turceni-Rovinari. Cu cine va „împărți” banii fostul premier

Acte necesare pentru acordarea de zile libere în caz de deces

Pentru a beneficia de aceste zile libere, angajatul trebuie, de regulă, să anunțe angajatorul cât mai curând posibil și să prezinte documente justificative, cum ar fi certificatul de deces și cel de naștere al persoanei respective, ori de căsătorie, după caz. În astfel de momente, însă, formalitățile sunt secundare, ceea ce contează este sprijinul uman, disponibilitatea și respectul reciproc între angajat și angajator.

În unele companii sau instituții publice, contractele colective de muncă pot prevedea și acordarea unui ajutor financiar în caz de deces al unei rude apropiate, gest care reflectă o grijă suplimentară față de salariați în momente dificile.

Când și cum se înregistrează decesul – actele de deces

Actul de deces se întocmeşte la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria unităţii administativ teritorială în a cărei rază s-a produs decesul. Declararea decesului se face în termen de 3 zile de la data încetării din viaţă a persoanei.

Când decesul este cauzat de un accident sau are alte cauze violente, ori atunci când în certificatul medical constatator al decesului cauza decesului este completat cu ”cauză neprecizată” pentru întocmirea actului de deces este necesară şi dovada eliberată de poliţie sau de parchet, din care să rezulte că una dintre aceste autorităţi a fost sesizată despre deces.

În situaţiile prevăzute mai sus, termenul de 3 zile de declarare a decesului se calculează de la data eliberării certificatului medical constatator al decesului.

În cazul în care decesul nu a fost declarat în termenul legal, întocmirea actului de deces se face, în România, cu aprobarea parchetului şi, în străinătate, dacă autorităţile competente din statul unde s-a produs decesul confirmă că nu au obiecţii cu privire la înregistrarea decesului cetăţeanului român la misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră al României.

Acte necesare:

certificatul medical constatator al decesului – original;
certificatul de naştere şi de căsătorie, după caz – original;
actul de identitate al decedatului – original;
actul de identitate al declarantului – original;
aprobarea parchetului în cazul în care decesul se datorează unei sinucideri, unui accident sau altor cauze violente (declaraţia făcându-se în termen de 48 de ore), precum şi în situaţia în care decesul nu a fost declarat şi înregistrat în termenul legal;
pentru cetățenii străini: pașaportul, actul de identitate, permisul de ședere permanentă sau permisul de ședere temporară ori declarația scrisă cu motivul neprezentării acestora, în cazul în care acestea nu pot fi depuse.

În cazurile în care declarantul nu poate prezenta certificatele de stare civilă şi/sau actul de identitate al persoanei decedate, acesta declară, motivul neprezentării acestora, precum şi datele de stare civilă ale decedatului.

După întocmirea actului de deces, ofițerul de stare civilă poate elibera declarantului, o adeverință de înhumare sau de incinerare.

Duplicatul adeverinței de înhumare sau de incinerare pierdute ori distruse se poate elibera numai cu aprobarea primarului unității administrativ-teritoriale, la solicitarea declarantului sau a unei persoane care justifică un interes legitim.

Înhumarea sau incinerarea unui cetăţean român al cărui deces s-a produs şi s-a înregistrat în străinătate, se face pe baza adeverinţei de înhumare sau incinerare eliberată de primăria în a cărei rază teritorială urmează să se facă înhumarea sau incinerarea.

Ce este ajutorul de deces și cui se acordă

Pierderea unei persoane apropiate este un eveniment dureros, dar care vine și cu o serie de responsabilități practice, adesea grele și costisitoare. Înțelegând aceste realități, statul român oferă un sprijin financiar concret, ajutorul de deces, menit să acopere o parte din cheltuielile legate de organizarea ceremoniei și de formalitățile necesare după deces.

Cui se achită ajutorul de deces

Ajutorul de deces se achită unei singure persoane, care poate fi, după caz:

soţul supravieţuitor;
copilul; părintele;
tutorele; curatorul;
Oricare persoană care dovedeşte cu acte că a suportat cheltuielile ocazionate de deces, dacă nu există altă solicitare din partea persoanelor menţionate mai sus.

Ajutorul de deces se achită în termen de 3 zile lucrătoare de la solicitare. Ajutorul de deces se solicită de la:

a) casa teritorială de pensii, în cazul decesului pensionarului sau al asiguratului, respectiv al unui membru de familie al acestuia.

b) instituția care gestionează bugetul asigurărilor pentru șomaj (Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă), în cazul în care persoana decedată avea calitatea de șomer, respectiv al unui membru de familie al acestuia.

Acte necesare pentru ajutorul de înmormântare

cerere pentru acordarea ajutorului de deces;
certificat de deces, în original și copie;
act de identitate al solicitantului, în original şi copie;
actele de stare civilă ale solicitantului, din care să rezulte calitatea de soţ/soţie, respectiv gradul de rudenie cu decedatul, în original şi copie, după caz;
dovada că solicitantul a suportat cheltuielile ocazionate de deces, în original;
adeverință care să certifice că, la data decesului, membrul de familie cu vârsta cuprinsă între 18 și 26 de ani urma o formă de învățământ organizată potrivit legii, în original, dacă este cazul;
act medical emis sau vizat de medicul expert al asigurărilor sociale, prin care se atestă boala care l-a făcut inapt şi data ivirii acesteia, în cazul copilului inapt în vârstă de peste 18 ani, în original, după caz;
dovada calităţii de asigurat în sistemul public de pensii, în cazul pensionarilor;
declarație olografă pe propria răspundere a celui care solicită ajutorul de deces că membrul de familie, la data decesului, nu era asigurat sau pensionar, după caz;
procură specială, după caz;
extras de cont, după caz.

Află mai multe despre ce acte sunt necesare pentru ajutorul de deces.

Cât este ajutorul de deces în 2025

Potrivit Casei Naţionale de Pensii Publice, începând cu 13 februarie 2025, data intrării în vigoare a Legii nr. 10/2025 privind bugetul asigurărilor sociale de stat, ajutorul de deces este de 8.620 de lei pentru pensionari și asigurați, iar în cazul decesului unui membru de familie neasigurat, suma acordată va fi de 4.310 lei.

Sursă foto – Shutterstock.com

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE