Cuprins:
Notă – Informațiile din acest articol nu înlocuiesc sfaturile unui medic specialist. Vă recomandăm, înainte de a încerca orice tratament, să consultați medicul și să urmați indicațiile acestuia.
Ce înseamnă ficatul gras
Boala steatozică hepatica sau ficatul gras include mai multe afecțiuni asociate cu steatoza în ficat. „Steatoza” este un termen pe care furnizorii de servicii medicale îl folosesc pentru a descrie acumularea de grăsime într-un organ (de obicei ficat). Un ficat sănătos și funcțional conține o cantitate mică de grăsime. Acumularea de grăsime devine o problemă atunci când atinge peste 5% din greutatea ficatului.
Tipuri de steatoză hepatică sau ficat gras
Există două tipuri principale de steatoză hepatică, clasificate în funcție de cauza care duce la acumularea de grăsimi în ficat:
Steatoza hepatică non-alcoolică
Acest tip de ficat gras apare la persoanele care nu consumă alcool în exces și este adesea asociat cu factori metabolici, cum ar fi obezitatea, diabetul de tip 2, dislipidemia (niveluri anormale de grăsimi în sânge) și sindromul metabolic.
Steatoza hepatică alcoolică
Acest tip de steatoză apare la persoanele care consumă cantități mari de alcool. Alcoolul afectează metabolismul hepatic și duce la acumularea excesivă de grăsimi în ficat. În timp, steatoza hepatică alcoolică poate progresa către steatohepatita alcoolică, fibroză și ciroză hepatică, afecțiuni care pot avea consecințe severe asupra sănătății.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_3ee6877e758a1c671f20f2623d1445c5.jpg)
Simptome ale ficatului gras
Simptomele steatozei hepatice pot varia de la o persoană la alta, însă cele mai comune simptome includ:
- Oboseală cronică și slăbiciune generalizată – ficatul afectat nu mai poate procesa eficient nutrienții și toxinele, ceea ce poate duce la senzația de epuizare.
- Disconfort sau durere în partea dreaptă a abdomenului superior – ficatul mărit poate exercita presiune asupra organelor din jur, cauzând o senzație de plenitudine sau durere surdă.
- Pierderea inexplicabilă în greutate
- Balonare și probleme digestive – uneori, steatoza hepatică poate fi însoțită de disconfort abdominal și tulburări digestive.
- Ficat mărit – în unele cazuri, medicul poate detecta o creștere a dimensiunii ficatului în timpul unui examen fizic.
- Îngălbenirea pielii și a ochilor – prezent în stadiile avansate ale bolii, când ficatul nu mai poate procesa eficient bilirubina.
Factori de risc și prevenție
Factorii care cresc riscul de dezvoltare a steatozei hepatice pot fi mulți, dar includ obezitatea, diabetul, rezistența la insulină, colesterolul ridicat, consumul excesiv de alcool și un stil de viață sedentar.
Pentru prevenirea acestei afecțiuni, se recomandă:
- Adoptarea unei diete echilibrate, bogate în legume, fructe, proteine slabe și grăsimi sănătoase.
- Evitarea consumului excesiv de alcool și zaharuri rafinate.
- Exerciții fizice regulate pentru menținerea unei greutăți sănătoase.
- Monitorizarea și controlul afecțiunilor metabolice, cum ar fi diabetul și hipertensiunea.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_7429215fa736f8c5ca89afadbe6435c2.jpg)
Steatoza hepatică poate fi gestionată și chiar reversată prin schimbări ale stilului de viață, mai ales în formele incipiente. În cazurile severe, este necesară monitorizare medicală atentă pentru prevenirea complicațiilor.
Ceaiuri pentru ficatul gras
Potrivit unor studii, steatoza hepatică sau ficatul gras este punctul de pornire al tuturor bolilor hepatice grele.
Boala hepatică este tratată în mai multe moduri, inclusive prin medicamente, terapie nutrițională, imunoterapie, schimbarea stilului de viață, rezecție chirurgicală și chiar transplant de ficat în stadiul terminal al bolii hepatice.
Pe lângă tratamentele standard, mulți oameni apelează la terapii alternative, inclusiv ceaiuri și suplimente pe bază de plante, în speranța de a-și îmbunătăți și proteja sănătatea ficatului. De fapt, aproximativ 65% dintre persoanele din Statele Unite și Europa cu boli hepatice iau suplimente din plante și ceaiuri, arată healthline.com.
Atenție! Dacă suferiți de o afecțiune hepatică, înainte de a lua orice supliment sau înainte de a decide să consumați ceaiuri pentru ficatul gras este necesar să consultați medicul specialist! În timp ce unele plantele pot fi benefice pentru anumite persoane sau afecțiuni, în alte cazuri pot fi chiar daunătoare.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_99b68444c7732fc033765db1f3401bcc.jpg)
Ceaiul verde
Deși din punct de vedere tehnic nu este o plantă, ceaiul verde și principalul său compus polifenolic epigalocatechin-3-galat (EGCG) sunt adesea incluse în recenziile literaturii de specialitate, care se concentrează pe remedii din plante pentru afecțiunile hepatice.
Unele studii au descoperit că suplimentarea cu extract de ceai verde poate ajuta în cazul bolilor hepatice, fiind printre cele mai cunoscute ceaiuri pentru ficatul gras.
S-a demonstrat că un consum moderat de ceai verde protejează împotriva diferitelor afecțiuni hepatice, inclusiv cancerul hepatic, hepatita, ciroza, ficatul gras (steatoza hepatică) și bolile hepatice cronice.
Se infuzează 1 linguriță de ceai verde într-o cană cu apă fierbinte (nu clocotită, pentru a nu distruge antioxidanții). Se lasă 3-5 minute, apoi se strecoară. Se consumă 1-2 căni pe zi, de preferat dimineața sau după-amiaza.
Un studiu din 2016 efectuat pe 80 de persoane cu boală hepatică grasă nealcoolică a constatat că suplimentarea cu 500 mg de extract de ceai verde pe zi timp de 90 de zile a redus semnificativ markerii de afectare hepatică ALT și aspartat aminotransferaza (AST).
Deși grupul placebo a observat, de asemenea, o reducere a nivelurilor de AST și ALT, acestea nu au fost semnificative.
Un alt studiu de 12 săptămâni efectuat pe 80 de personae a observat că cei care au luat zilnic 500 mg de extract de ceai verde au înregistrat îmbunătățiri semnificative ale AST, ALT și markerilor inflamatori, în comparație cu un placebo. Tratamentul a redus, de asemenea, grăsimea la nivelul ficatului.
În timp ce consumul de ceai verde este considerat sigur pentru majoritatea oamenilor, în cazuri rare, suplimentele cu extract de ceai verde au fost legate de leziuni hepatice acute.
Ceaiul de armurariu
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/03/ceaiuri-pentru-ficatul-gras-1024x682.jpg)
Armurariul (Silybum marianum) conține silimarină, un complex de flavonoide cu proprietăți antioxidante, antiinflamatoare și hepatoprotectoare. Ajută la regenerarea celulelor hepatice și previne acumularea excesivă de grăsimi în ficat. Reduce stresul oxidativ și inflamația asociate cu steatoza hepatică.
Poate îmbunătăți rezistența la insulină, un factor important în NAFLD (ficatul gras non-alcoolic).
Se adaugă 1 linguriță de semințe măcinate de armurariu într-o cană cu apă fierbinte. Se lasă la infuzat 10-15 minute, apoi se strecoară. Se consumă 1-2 căni pe zi, preferabil înainte de mese, fiind de asemenea printre cele mai recomandate ceaiuri pentru ficatul gras.
Ceaiul de păpădie
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/03/ceai-papadie-ficat-1024x683.jpg)
Păpădia este cunoscută pentru efectele sale detoxifiante, ajutând la eliminarea toxinelor și a grăsimilor din ficat. Stimulează producția de bilă, facilitând digestia grăsimilor și prevenind încărcarea ficatului. Conține antioxidanți puternici, precum flavonoidele și acidul clorogenic, care protejează celulele hepatice de stresul oxidativ.
Se fierb 1-2 lingurițe de rădăcină uscată de păpădie în 250 ml de apă timp de 5-10 minute. Se lasă la răcit și se consumă 1-2 căni pe zi, înainte de mese.
Ceaiul de anghinare
Anghinarea conține cinarină, un compus care ajută la stimularea funcției hepatice și a secreției biliare. Contribuie la reducerea colesterolului și a grăsimilor acumulate în ficat. Are efect antioxidant și antiinflamator, protejând celulele hepatice de deteriorare.
Se adaugă 1 linguriță de frunze uscate de anghinare în 250 ml de apă fierbinte. Se lasă la infuzat 10-15 minute, apoi se strecoară. Se consumă 1-2 căni pe zi, preferabil după mese pentru a sprijini digestia.
Ceaiul de turmeric
Turmericul conține curcumină, un compus cu efect hepatoprotector, antiinflamator și antioxidant.
Poate ajuta la reducerea acumulării de grăsimi în ficat și la prevenirea inflamației hepatice.
Sprijină detoxifierea ficatului și stimulează fluxul biliar.
Se pune o linguriță de turmeric pudră în 250 ml de apă fierbinte timp de 5-10 minute. Se poate adăuga un praf de piper negru pentru a crește absorbția curcuminei. Se consumă 1-2 căni pe zi.
În ceea ce privește suplimente cu turmeric, un studiu efectuat la persoanele cu cu ficat gras nonalcoolic a demonstrat că tratamentul zilnic cu 500 mg dintr-un produs cu curcumină timp de 8 săptămâni a redus semnificativ conținutul de grăsimi hepatice și nivelurile de AST și ALT, în comparație cu un grup placebo.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/03/curcuma-ceai-ficat-1024x683.jpg)
Ceaiul de ghimbir
Ghimbirul are proprietăți antiinflamatoare și antioxidante, ajutând la protejarea ficatului. Poate îmbunătăți sensibilitatea la insulină și metabolismul grăsimilor, contribuind la reducerea ficatului gras. Ajută la digestie și reduce balonarea asociată uneori cu disfuncțiile hepatice.
Rădăcina de ghimbir proaspăt (o rădăcină de ghimbir de dimensiuni medii) se spală bine, se taie felii ori se dă prin răzătoare, pentru o aromă intensă. Între timp, la foc mediu se pune la fiert un vas cu un litru de apă, iar când apa clocotește, se adaugă ghimbirul. Se lasă la infuzat 10-15 minute, apoi se strecoară. Se consumă 1-2 căni pe zi.
Persoanele cu ficat gras nonalcoolic care au luat suplimente cu 2 grame de ghimbir timp de 12 săptămâni au prezentat reduceri semnificative ale ALT, GGT, markerilor inflamatori și acumularea de grăsime în ficat, în comparație cu un grup placebo, potrivit unui studiu.
Descoperă și – Ceai de ghimbir – beneficii și rețetă. Cum faci cel mai bun ceai de ghimbir
Sursă foto – Shutterstock.com
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_0c8f61a202815fb1d540e0d4b8376c1a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_b79fb1dabf7273b23c6edd4448b74afc.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_1d327f3fa421f0f4aba9d62da3bb69e8.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/plugins/rro-feed/no-picture.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_ea6bc32fa52d18eb878eb6aa9f75dbbc.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_abb79e55a53807b7234568fd0c991b14.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_2b9380759573f5e2edb99a1451fc23e5.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_ca854c8dbfb5119df31c9dd605d354bd.jpg)