Un studiu al Universității California din Berkeley, realizat pe șoarceci, a dezvăluit mecanismul neuronal care leagă somnul profund de producția hormonului de creștere. Această descoperire explică rolul crucial al somnului profund în creștere și metabolism, deschizând noi perspective pentru tratarea tulburărilor metabolice și de somn, subliniază portalul Infobae.
Cuprins:
Un studiu recent, publicat în revista Cell, dezvăluie mecanismul neuronal care leagă somnul profund de producția hormonului de creștere, esențial pentru dezvoltarea și repararea țesuturilor.
Cercetătorii de la Universitatea California din Berkeley (SUA) au analizat un circuit cerebral responsabil de reglarea eliberării acestui hormon în timpul somnului.
Eliberarea hormonului de creștere depinde de activitatea sincronizată a neuronilor specifici din hipotalamus și locus coeruleus, regiuni-cheie în reglarea hormonală și a stării de veghe.
Echipa condusă de Xinlu Ding și Yang Dan a utilizat tehnici avansate la șoareci, precum optogenetica, înregistrări neuronale și analize sangvine.
Au fost implantate electrozi și fibre optice în creierul șoarecilor, permițând măsurarea și controlul activității neuronale cu lumină.
Studiul din Cell a descris un sistem ca un „efect homeostatic yin-yang”: somnul promovează eliberarea hormonului de creștere, care, la rândul său, stimulează starea de veghe, menținând un echilibru esențial pentru sănătate.
„Hormonul de creștere nu doar ajută la dezvoltarea mușchilor și oaselor și la reducerea țesutului adipos, ci poate avea și beneficii cognitive, promovând nivelul general de excitație la trezire”, a declarat Ding,
Daniel Silverman, coautor al studiului, a explicat că „înțelegerea circuitului neuronal care eliberează hormonul de creștere ar putea eventual impulsiona noi terapii hormonale pentru îmbunătățirea calității somnului sau restabilirea echilibrului normal al hormonului de creștere”.
Deși studiul a fost realizat pe șoareci, principiile detectate ar putea ghida dezvoltarea de noi strategii terapeutice la oameni, deși va fi necesar să se ia în considerare diferențele în „arhitectura somnului” și reglarea circadiană, un ciclu de aproximativ 24 de ore al proceselor biochimice, fiziologice sau comportamentale aparținând entităților vii, inclusiv plante, animale, ciuperci sau cianobacterii, între specii.
Această descoperire deschide noi perspective pentru abordarea tulburărilor metabolice și de somn, oferind o bază solidă pentru cercetări viitoare în domeniul neuroendocrinologiei.