Ce trebuie să faci de Rusalii - tradiții și obiceiuri
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Rusaliile mai sunt numite și Pogorârea Sfântului Duh sau Cincizecimea, pentru că sunt prăznuite la cincizeci de zile după Paște și la zece zile după Înălțarea Domnului. În multe zone din România, de Rusalii se păstrează și astăzi tradiții vechi, obiceiuri și superstiții.
Cuprins:
Ce semnificație au Rusaliile
Sărbătoarea de Rusalii este una importantă pentru creștinism. De Rusalii sau de Cincizecime este sărbătorită Pogorârea Sfântului Duh peste sfinţii apostoli. Această sărbătoare este cunoscută în popor drept Duminica Mare sau Rusaliile, ocazie cu care se încheie ciclul pascal: Învierea, Înălţarea şi Pogorârea Duhului Sfânt.
De asemenea, aceasta este considerată și ziua întemeierii Bisericii creștine. Până la sfârşitul secolului al IV-lea, Cincizecimea, numită așa tocmai pentru că Rusaliile sunt la 50 de zile după Înviere, era o dublă sărbătoare: a Înălţării Domnului şi a Pogorârii Sfântului Duh.
Ulterior, cele două sărbători au fost separate, Cincizecimea rămânând numai ca sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt. Potrivit Bibliei, în momentul în care Duhul Sfânt s-a pogorât, sub chipul unor limbi de foc, i-ar fi umplut de darurile sale pe apostoli. Pentru început, apostolii au căpătat puterea de a vorbi în limbi străine, necunoscute de ei până atunci. Apoi, aceștia au ieşit în toată lumea, săvârşind minuni.
Când sunt Rusaliile 2026
În 2026, Rusaliile sunt sărbătorite pe 31 mai, atunci când creștinii ortodocși prăznuiesc Pogorârea Sfântului Duh. Sărbătoarea nu are o dată fixă, ea are loc întotdeauna la 50 de zile după Paște și marchează unul dintre cele mai importante momente din calendarul creștin, considerat începutul Bisericii creștine. A doua zi, pe 1 iunie 2026, este celebrată a doua zi de Rusalii.
Tradiții creștine de Rusalii
În bisericile ortodoxe, sărbătoarea este una specială. După perioada luminoasă de după Înviere, când nu se îngenunchează în timpul slujbelor, la Rusalii are loc pentru prima dată ”Vecernia plecării genunchilor”.
Credincioșii îngenunchează în semn de smerenie și rostesc rugăciuni speciale pentru luminarea sufletului și pentru revărsarea harului dumnezeiesc asupra oamenilor și a lumii întregi.
Bisericile sunt împodobite cu ramuri verzi de tei sau nuc, care simbolizează viața, reînnoirea și limbile de foc prin care Duhul Sfânt S-a arătat Apostolilor.
Moșii de vară
Înainte de Rusalii este pomenită și ziua Moșilor de vară, dedicată celor adormiți. Credincioșii pregătesc colivă, colaci, fructe și vase cu mâncare pe care le împart pentru sufletul morților.
Tradiții și obiceiuri populare de Rusalii
De Rusalii, tradițiile creștine se împletesc cu cele populare. De-a lungul timpului, românii au păstrat numeroase obiceiuri legate de această perioadă, iar multe dintre ele au fost transmise din generație în generație.
Ramurile de nuc
În satele românești, oamenii obișnuiesc să ducă la biserică ramuri verzi pentru a fi sfințite, apoi le așază la porți, la ferestre sau la icoane, crezând că acestea protejează casa de rele, de grindină și de boală.
Ielele sau Rusalcele
În credința populară românească, Rusaliile au fost asociate și spiritele numite Rusalce sau Iele. În trecut, se spunea că în zilele de Rusalii nu este bine să lucrezi la câmp, să mergi singur prin pădure sau să te cerți cu cineva, pentru că aceste duhuri puteau aduce boală, amețeală sau nefericire. Chiar dacă astăzi multe dintre aceste credințe s-au estompat, ele continuă să facă parte din folclorul românesc.
Dansul călușarilor
Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri legate de Rusalii este dansul călușarilor, întâlnit mai ales în sudul țării.
Călușarii formează cete de bărbați care dansează în costume tradiționale, dansuri menite simbolic să alunge răul și să aducă sănătate și fertilitate. În multe sate, călușarii mergeau din gospodărie în gospodărie, iar oamenii îi primeau cu respect, convinși că prezența lor aduce binecuvântare și protecție.
Împănatul boului
Un alt obicei care se întâlnea în trecut prin zonele Ardealului poartă numele de ”Împănatul boului”. Potrivit tradiției, după slujba religioasă, sătenii ”împănează” un bou, adică îl împodobesc cu panglici multicolore și flori, iar mai apoi animalul este purtat de flăcăi de-a lungul satului, până în vârful unui deal, însoțit de fete de măritat și călăreți, toți îmbrăcați în costume populare.
Pentru ca anul să fie bogat în recolte, localnicii vor arunca găleți cu apă înspre alaiul de sărbătoare.
Boul va fi lăsat, apoi, să coboare singur la vale, iar tradiția spune că fata care va reuși să pună prima mâna pe coarnele boului va fi cea dintâi care se va mărita în anul respectiv.
După Rusalii, tot în Ardeal, se practica obiceiul numit ”udatul nevestelor”. Femeile erau stropite cu apă, ca să fie sănătoase și frumoase în tot restul anului.
Superstiții de Rusalii
În unele sate exista obiceiul purtării usturoiului sau pelinului la brâu ori la poartă, plante considerate protectoare împotriva spiritelor rele. Pelinul era pus și în băuturi sau ținut în casă, deoarece oamenii credeau că are puterea de a alunga răul și de a proteja familia de necazuri și boli.
De Rusalii, multe femei evitau să spele haine, să coasă sau să lucreze la câmp în aceste zile. Se spunea că nerespectarea sărbătorii poate atrage furtuni, grindină ori accidente în gospodărie.
În anumite regiuni, oamenii împodobeau fântânile cu ramuri verzi sau flori pentru a ”îmblânzi” duhurile și pentru a avea apă curată și belșug peste vară. Totodată, exista credința că apa luată în dimineața de Rusalii avea puteri vindecătoare.
Zilele libere de Rusalii
În prezent, prima şi a doua zi de Rusalii se numără printre sărbătorile legale incluse în Codul muncii. Cum cele două zile de sărbătoare pică mereu duminica și lunea, salariații cu program obișnuit vor beneficia de ziua liberă doar luni, 1 iunie. De asemenea, ziua de 1 iunie este și Ziua Copilului, la rândul ei zi liberă legal.
Potrivit Codului muncii, acordarea zilelor libere se face de către angajator, iar prin contractul colectiv de muncă pot fi stabilite şi alte zile libere decât cele legale. În acelaşi timp, de reţinut este că sărbătorile legale nelucrătoare şi zilele libere plătite stabilite prin contractul colectiv de muncă nu se includ în durata concediului de odihnă anual.
Rugăciune către Sfântul Duh de Rusalii
Împărate Ceresc, Mângâietorule, Duhule al adevărului, Cel ce din Tatăl mai înainte de veci purcezi şi întru Fiul pururea Te odihneşti; nepărtinitorule Izvor al darurilor celor dumnezeieşti, pe care le împărţi precum voieşti; prin care şi noi nemernicii ne-am sfinţit şi ne-am uns în ziua botezului nostru. Caută spre rugăciunea robilor Tăi, vino la noi şi Te sălăşluieşte întru noi şi curăţeşte sufletele noastre, ca să putem a ne face locaş Preasfintei Treimi.
Aşa, o Preabunule, nu Te scârbi de necurăţia noastră, nici de rănile păcatelor; ci le tămăduieşte pe ele cu ungerea Ta cea atotvindecătoare. Luminează mintea noastră, ca să cunoaştem deşertăciunea lumii şi a celor ce sunt în lume; înviază ştiinţa noastră, ca neîncetat să vestească nouă ceea ce se cuvine, a face şi ce se cuvine a lepăda; îndepărtează şi înnoieşte inima noastră, ca să nu izvorască mai mult ziua şi noaptea gânduri rele şi pofte necuvioase. Îmblânzeşte trupul şi stinge cu insuflarea Ta cea dătătoare de rouă văpaia patimilor, prin care se întunecă în noi Chipul cel preascump al lui Dumnezeu.
Iar duhul lenevirii, al mâhnirii, al iubirii de stăpânire şi al grăirii în deşert goneşte-l de la noi. Și ne dă nouă duhul dragostei şi al răbdării, duhul blândeţii şi al dreptăţii, ca îndreptând inimile cele slăbite şi genunchii, fără de lenevire să călătorim pe calea sfintelor porunci. Și aşa, ferindu-ne de tot păcatul şi împlinind toată dreptatea, să ne învrednicim a primi sfârşit creştinesc şi neruşinat şi a intra în Ierusalimul cel Ceresc, iar acolo a ne închina Ţie, împreună cu Tatăl şi cu Fiul, cântând în vecii vecilor: Treime Sfântă, slavă Ţie! (Sursă - doxologia.ro)
Sursă foto - Shutterstock.com
