Cuprins:
Ce înseamnă Generația Beta
Generația Beta se referă la toți copiii născuți de la începutul anului 2025 până la sfârșitul anului 2039 – și vor urma după copiii Generației Alpha (2010 – 2024).
Se estimează că până în 2035, generația Beta va reprezenta 16% din populația globală și se așteaptă că mulți dintre acestia să traiască până la secolul 22.
Se preconizează că această nouă generație va crește într-o perioadă în care AI este pretutindeni – de la asistență medicală la educație. Experții cred, de asemenea, că mașinile cu conducere autonomă, precum și experiențele virtuale captivante vor face parte din viața lor de zi cu zi într-un mod în care încă este dificil de imaginat pentru aceia dintre noi care ne-am născut în secolul XX.
Atât Generația Beta, cât și Generația Alpha au fost numite de firma australiană de cercetare McCrindle. Compania a spus că a apelat la alfabetul grecesc – după generațiile X, Y și Z – „pentru a semnifica modul în care aceste generații diferite vor fi crescute într-o nouă lume a integrării tehnologice”.
Care sunt caractersticile generației Beta
Pentru Generația Beta, lumea digitală și cea fizică vor fi inseparabile. În timp ce Generația Alpha a cunoscut creșterea tehnologiei inteligente și a inteligenței artificiale, Generația Beta va trăi într-o eră în care AI și automatizarea sunt pe deplin încorporate în viața de zi cu zi, de la educație și locuri de muncă până la asistență medicală și divertisment.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_6f1514ba0124c54f52ce8157b9af774c.jpg)
Ei vor fi probabil prima generație care va experimenta transportul autonom la scară largă, tehnologiile de sănătate portabile și mediile virtuale imersive ca aspecte standard ale vieții de zi cu zi. Anii lor de formare vor fi marcați de un accent mai mare pe personalizare – algoritmii AI vor adapta învățarea, economia și interacțiunile sociale în moduri pe care abia le putem imagina astăzi.
Influența parenting-ului asupra generației Beta
De asemenea, merită remarcat faptul că tehnologia joacă un rol dublu în parentingul modern. Pe de o parte, sunt părinți, în special părinții Millennial, care folosesc tehnologia ca instrument de educație, conexiune și divertisment, integrând-o fără probleme în viața copiilor lor încă de la o vârstă fragedă. Pe de altă parte, există, de asemenea, o conștientizare prudentă a potențialelor capcane ale tehnologiei, determinând părinții să echilibreze timpul petrecut pe ecran cu activitățile în aer liber și interacțiunile interpersonale.
În timp ce mulți părinți Millennial au folosit rețelele sociale pentru a se documenta referitor la viața copiilor, Generația Z știe mai multe atât despre aspectele pozitive, cât și despre provocările care vin odată cu utilizarea rețelelor sociale de la o vârstă fragedă.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_c40b2b2848ca155b658226023f1fd567.jpg)
Părinții din generația Z sunt mai predispuși să fie de acord cu faptul că limitarea timpului de ecran al copilului lor este o prioritate ridicată pentru ei (36% părinții din generația Z, comparativ cu 30% părinții Millennial mai în vârstă).
Fiind cea mai experimentată generație de părinți din punct de vedere tehnologic, generația Z vede beneficiile tehnologiei și a timpului pe ecran, dar, în egală măsură, văd dezavantajele acesteia.
Provocări majore ale societății
Generația Beta va moșteni, de asemenea, o lume care se confruntă cu provocări majore ale societății. Cu schimbările climatice, schimbările globale ale populației și urbanizarea rapidă în prim plan, sustenabilitatea nu va fi doar o preferință, ci și o necesitate. Această generație va fi crescută de părinți Millennial, mulți dintre ei acordând prioritate adaptabilității, egalității și conștiinței ecologice în educația lor parentală.
Creșterea lor va sublinia importanța inovației nu doar pentru comoditate, ci și pentru rezolvarea provocărilor stringente ale timpului lor.
Generația Beta și conexiunea socială
Conexiunea socială va arăta diferit pentru generația beta. Născuți într-o lume a tehnologiei mereu activă, ei vor naviga prin prietenii, educație și cariere într-o eră în care interacțiunea digitală este implicită. Cu toate acestea, gestionarea propriilor identități digitale cu siguranță și înțelepciune (în mod benefic condusă de părinții lor) va fi o prioritate.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_63ff26b6b598b5617b0e437fd354840b.jpg)
Generația Beta va întruchipa echilibrul dintre hiperconectivitate și expresia personală. Ei vor redefini ce înseamnă apartenența, îmbinând relațiile personale cu comunitățile digitale globale.
Generația Beta reprezintă zorii unei noi ere. Cei născuți în această perioadă vor crește într-o lume modelată de progrese în tehnologie, norme sociale în evoluție și un accent tot mai mare pe durabilitate și cetățenie globală.
Din ce generație faci parte, în funcție de anul nașterii
Deoarece nu există o organizație globală care să definească cu exactitate generațiile, există unele noțiuni contradictorii despre momentul în care acestea încep și se termină, dar acestea sunt definite în general astfel:
Generația GI – Născuți între 1901–1927
Această generație a crescut în timpul Marii Crize Economice și a continuat să lupte în al Doilea Război Mondial, câștigând titlul de „Cea mai mare generație” pentru rezistența și sacrificiul lor.
Această generație a fost modelată în principal de greutăți, patriotism și spirit comunitar. Trăsăturile cheie ale acestei generații sunt abnegația, datoria și angajamentul de a reconstrui lumea după război.
Generația Tăcută – Născuți între 1928–1945
Generația Tăcută este cunoscută pentru tendințele sale disciplinate și conformiste, deoarece această generație a crescut în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și în primele etape ale Războiului Rece.
Ei apreciau munca grea, loialitatea și stabilitatea, deseori sfiindu-se să ia parte la rebeliunea deschisă sau la activism. Mulți au jucat un rol esențial în mișcarea pentru drepturile civile, deși prin acțiuni prin care ”să nu facă prea multă gălăgie”.
Generația Baby Boom – Născuți între 1946–1964
Născută după al Doilea Război Mondial, într-o perioadă de prosperitate economică, această generație este caracterizată de optimism, ambiție și individualism.
Generația Baby Boom a fost martoră la mișcarea pentru drepturile civile, la aterizarea pe Lună și la războiul din Vietnam. Această generație a jucat un rol vital în modelarea culturii și economiei moderne, arată site-ul bussines-standard.com.
Generația X – Născuți între 1965–1980
Generația X a crescut într-o perioadă de incertitudine economică, ratele divorțurilor în creștere și sfârșitul Războiului Rece. Oamenii născuți în acesast[ perioad[ sunt cunoscuți pentru independența, scepticismul și spiritul antreprenorial.
Ei au asistat la dezvoltarea computerelor personale și a MTV-ului, ceea ce a făcut puntea între era analogică și cea digitală. Generația X a cunoscut și creșterea drepturilor LGBTQ+
Generația Millennial sau Generația Y – Născuți între 1981–1996
Generația milenială este prima care a crescut cu internet, ceea ce i-a făcut pe reprezenanții ei buni cunoscători ai tehnologiei, conștienți din punct de vedere social și, în general vorbind, o generație care prețuiește experiențele în detrimentul posesiunilor materiale.
Modul de gândire al milenialilor este influențat în principal de evenimente precum 9/11, Marea Recesiune și ascensiunea rețelelor sociale. Gândirea este adesea caracterizată ca fiind colaborativă și bazată pe valori, cu accent pe echilibrul dintre viața profesională și viața privată.
Generația Z sau iGen – Născuți între 1997–2010
Ca nativi digitali, Generația Z a crescut într-o lume dominată de smartphone-uri, rețele sociale și platforme de streaming. Sunt deschiși la minte, cu spirit antreprenorial și conștienți din punct de vedere politic, conducând adesea conversații despre schimbările climatice, egalitatea și sănătatea mintală. Evenimente precum pandemia de COVID-19 le-au influențat în mod semnificativ perspectiva.
Generația Alpha – Născuți între 2010–2024
Cea mai tânără generație de până acum, Gen Alpha este crescută într-o lume hiperconectată a inteligenței artificiale, a dispozitivelor inteligente și a tehnologiilor imersive.
Se crede că Gen Alpha este cea mai educată generație de până acum, cu o perspectivă globală modelată de schimbările tehnologice și de mediu rapide. Ei cresc cu asistenți vocali, realitate virtuală și învățare personalizată.
Generația Beta – Născuți între 2025–2039
Generația Beta este cea mai recentă generație care se așteaptă să trăiască într-o lume dominată de inteligența artificială avansată, calculul cuantic și integrarea în continuare a tehnologiei în viața de zi cu zi.
Provocările de mediu și soluțiile potențiale vor juca un rol semnificativ în anii lor de formare. Se preconizează că vor redefini normele globale, îmbrățișând sustenabilitatea și inovația tehnologică încă de la naștere.
Citește și – Generaţiile pe grupe de vârstă. Ce caracteristici are fiecare generaţie
Comportamentul online al generației Alpha
Deși încă nu se poate spune cu certitudine care va fi comportamentul online al generației BETA, există studii care arată despre cel al generației Alpha.
Un raport Ofcom din 2024 privind obiceiurile de informare a constatat că TikTok și YouTube sunt cele mai populare platforme pentru știri pentru tinerii de 12-15 ani, urmate de Facebook (inclusiv Messenger) și Instagram.
Raportul Online Nation a constatat că, în iunie 2024, trei din zece utilizatori de internet din Marea Britanie cu vârsta de peste 13 ani au spus că au văzut mai multe lucruri în ultimele patru săptămâni care i-a făcut să se simtă inconfortabil, supărați sau pesimiști. Dezinformarea a fost cel mai frecvent conținut catalogat ca dăunător, 39% dintre utilizatorii de internet cu vârsta de peste 13 ani spunând că au avut de-a face cu ea.
Jumătate dintre utilizatorii cu vârsta cuprinsă între 8 și 15 ani au crezut, de asemenea, că au întâlnit un deepfake (conținut video, audio generat de AI care nu are legătură cu realitatea) în prima jumătate a anului 2024, copiii fiind mai încrezători că pot identifica un deepfake decât utilizatorii cu vârsta de 16 ani și peste.
Instrumentele AI sunt instruite pe informațiile găsite online, ceea ce înseamnă că uneori pot fi nesigure, totuși o treime dintre copiii cu vârsta între 8 și 15 ani au spus că au încredere în informațiile furnizate de instrumentele AI.
Sursă foto – Shutterstock.com
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_dc04e4043bfe24aab7dd9c781fc010ee.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_f1151644557da39f84fae40212b79fd1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_af0c59904225d71ef15faaab11d3f33f.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_d4520484ddf084e10d7da158a5f611a1.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_a20695f99c835f03267ac550f950ddd3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_9262cb220da9665332a12b7a96868828.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_3d3a74d6c89267c1d8db02f3f8bccb33.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_45063146cd597b758e5a7075e6501c45.jpg)