Microbiota, flora bună a organismului, perturbată de operația cezariană

Unul dintre cele mai importante aspecte subliniate de dr. Adriana Dan este formarea microbiotei – acea „floră bună” a organismului care pune bazele sănătății pe termen lung. În cazul nașterilor prin cezariană, acest proces este perturbat, iar Metoda Cangur devine principalul mecanism de corecție.

„Odată ce se naște prin operație cezariană, contactul cu microbiota și flora bună a organismului nu mai există și atunci în momentul în care îl naștem, bebelușul, în loc să ia contact direct cu tegumentul mamei, cu microbiota acesteia, intră în mediul spitalicesc. Aceasta este o problemă legată de calitatea microbiotei nou-născutului”, a explicat dr. Adriana Dan.

Această observație este susținută ferm de ghidul oficial al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Documentul menționează că Metoda Cangur facilitează colonizarea nou-născutului cu bacteriile „prietenoase” de pe pielea mamei, prevenind astfel colonizarea cu bacterii patogene din mediul spitalicesc, care pot cauza infecții grave precum sepsisul.

Protocolul „Cangur” la SUUB: Indiferent de greutatea bebelușului și de felul cum s-a născut

La Spitalul Universitar de Urgență București această terapie a devenit o practică standard în ultimul an, fiind aplicată inclusiv copiilor născuți prematur sau celor cu greutate mică la naștere, indiferent că s-au născut pe cale natură ori prin cezariană. 

„Am realizat în ultimul an această terapie, numită terapia sau Metoda Cangur la nou-născut, indiferent cât de mic este, că e prematur, dismatur, astfel că imediat după naștere poate să fie pus în contact direct cu tegumentul mamei, pe pieptul mamei. Începem cu contactul piele la piele, care este esențial pentru dezvoltarea microbiotei intestinale a copilului”, a precizat dr. Adriana Dan, șefa secției de neonatologie de la SUUB.

Conform ghidului OMS (Kangaroo mother care: a clinical practice guide), recomandarea actuală este ca Metoda Cangur să fie inițiată imediat după naștere, chiar și înainte ca nou-născutul prematur să fie considerat complet stabil clinic. Studiile citate de OMS arată că inițierea precoce reduce mortalitatea neonatală cu un procent impresionant de 25%.

Continuitatea îngrijirii și succesul alăptării depind de Metoda Cangur

Metoda Cangur nu se rezumă doar la momentele imediat următoare nașterii. Ea reprezintă o punte către o alăptare reușită și o adaptare mai ușoară la mediul extrauterin. După procedurile medicale de rutină, contactul între mamă și bebeluș trebuie reluat cât mai rapid.

„După cele două ore în care se acomodează cu mediul, este consultat, este evaluat, este vaccinat, este pregătit, alăptarea se poate face tot prin contact tegument-tegument”, a mai spus dr. Adriana Dan.

Această abordare este „standardul de aur” recomandat internațional. OMS precizează că Metoda Cangur stimulează eliberarea de oxitocină la mamă, ceea ce nu doar că favorizează lactația, dar ajută și la reglarea temperaturii bebelușului. Practic, pieptul mamei devine un „incubator natural” care stabilizează ritmul cardiac și respirația nou-născutului mai eficient decât multe dispozitive medicale.

Contactul precoce piele-pe-piele are mai multe beneficii, atât pentru mamă, cât și pentru bebeluș

Reducerea depresiei post-partum: Prin reglarea nivelului de cortizol (hormonul stresului) și creșterea oxitocinei, Metoda Cangur acționează ca un „antidepresiv natural”. Mamele se simt mai sigure pe capacitatea lor de a îngriji copilul. Pe termen lung, mamele care practică această metodă prezintă un risc scăzut de depresie și un grad de atașament parental mult mai ridicat.

Atașamentul bebelușului: Mamele nu doar că interacționează mai mult cu nou-născutul, dar răspund și mai rapid la semnalele acestuia, punând bazele unei dezvoltări psihologice sănătoase a copilului.

Bebelușii au ritm cardiac și niveluri de oxigen mai stabile și plâng mai puțin. Studiile arată că bebelușii care au beneficiat de Metoda Cangur au o sănătate cardiovasculară mai bună, dar și o rată de succes a alăptării mult mai mare.

Scăderea semnificativă a riscului de sepsis neonatal prin îmbunătățirea microbiotei.

La maternitatea Spitalului Universitar de Urgență din București (SUUB), în 2025 au avut loc 1.615 nașteri. Dr. Dan a mărturisit pentru Libertatea că de multe ori i s-a întâmplat să refuze cazuri pentru că nu avea loc în secție. ,,Noi am calculat că, într-un an, au fost aproximativ 100 de zile în care nu am putut primi pacienți deoarece maternitatea a fost plină, fără posibilitatea de a externa pe cineva. Este o problemă gravă și este foarte trist când te sună un medic disperat, căutând loc pentru un copil, iar tu nu poți să-l ajuți”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.