RADAr CULTURAL. Frumusețea celeilalte părți a lumii

Pentru arta aborigenă am ales Australia, doar pentru că acest cuvânt te duce cu gândul acolo. Am văzut prima pictură rupestră într-un muzeu din Rozelle, o suburbie în vestul zonei metropolitane din Sydney. Am înlemnit: nici o pictură digitală din imediata mea vecinătate nu mi-ar fi încălzit inima, cum a făcut-o  imaginea creată acum 40.000 de ani.

Urma să descopăr o mulțime de saloane și muzee, în care reprezentanți ai artei aborigene își expun operele. Eram de cealaltă parte a lumii, (unde nu știu dacă voi ajunge de-adevăratelea vreodată) și mă simțeam ca acasă, în emisfera mea. Am descoperit cel mai simplu adevăr: de oriunde și de oricând ar fi, oamenii plâng la fel și râd la fel, simt la fel, iar cei mai talentați dintre ei o exprimă. Istoria artei este, poate, cea mai sinceră istorie a umanității.

Pictura pe scoarță de eucalipt și sculptura pe fibre de eucalipt, lemn îndelung „descântat”, preparat înainte de a fi folosit, este o poveste în sine. Lemnul i-a transmis spiritul. Mai exact, spiritele care îi însoțesc pe aborigeni și îi învață gramatica lumii și rosturile lucrurilor.

Aleg să survolăm împreună frumusețea celeilalte părți a lumii din balonul cu aer cald al operelor sculptoriței Anniebell Marrngamarrnga. Opera ei emblematică, din fibre de lemn, care aduce a zmeu zâmbitor, este o sirenă, un spirit al apelor, care însă, ca să își intre în apele ei, calcă pe pământ și la nevoie zboară. Ea, spre deosebire de sirenele frivole, poartă în pântece doi feți-frumoși, care îi seamănă ca două picături de apă:

REDESCOPERIREA. Privind pictura rupestră de la care a pornit aventura noastră, mi-ar fi plăcut să exclam, cum se pare că a făcut-o Picasso, când a descoperit picturile rupestre de la Lascaux. Era la vârsta deplinei lui glorii, însă a exclamat fascinat: „N-am descoperit niciodată nimic”. Pe pereții peșterii era totul, de la începuturile lumii: și mișcare, și perspectivă. De ce n-ar fi destinul nostru acela de a redescoperi, de a face, artistic vorbind, drumul invers?

„ASCUNSĂ ÎN STELE”. Așa se numește expoziția personală a pictoriței Wayilkpa Maymuru, vernisată luna trecută la „Sullivan+Strumpf”, una dintre cele mai importante galerii de artă din Melbourne. Wayilkpa Maymuru pictează ceruri pe coajă de copac. Priviți cu mare atenție. Nu sunt simple puncte, ci marcaje ale unui drum inițiatic. Pe orice cale am lua-o între aștri, o veți descoperi pe Wayilkpa și constelațiile reflectate în undele lumii ei interioare:

TIKTALK. O FETIȘCANĂ NE ARATĂ CALEA. Nickname-ul ei pe Tik Tok este  justanothergirly.xoxo (doaroaltafetiscana). Am aflat dintr-un videoclip că e pasionată de caruselele cu călușei din parcurile de distracții. Cei pe care te învârți până amețești. Să te învârți însă prin expoziția „Aboriginal Art”, redeschisă din 7 martie, la Galeria Națională din Canberra și să nu amețești înseamnă că nu mai ești o fetișcană oarecare, ci unul dintre cei mai neprihăniți de prejudecăți ghizi pe care i-a avut vreodată Tik Tok-ul. Candoarea fetei care povestește și candoarea picturilor pe scoarță de copac se întâlnesc într-un moment de grație:

 
 @justanothergirly.xoxo my mom and I spent the day visiting this exhibit and then binging High Country (aussie crime drama with some relevant themes) on Hulu !! #aboriginalart #thestarswedonotsee #nationalgallery #australianart #thingstodoindc ♬ Rainbows & Waterfalls - Pretty Lights 
 
 

SPIRITUL LUI ULURU. Nu este un zeu, ci un loc. Uluru este podul spre vis în spiritualitatea aborigenilor. Ganaëlle Maury încearcă să ne introducă în atmosferă. Muzica lemnului ne însoțește peste pod, ca o toacă discretă care cheamă miracolul:

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE