Sistemul de psihiatrie din România, în colaps: cinci soluții imediate cerute guvernului de către specialiști
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Sistemul de psihiatrie din România se află oficial într-o stare critică, confirmată de cel mai recent raport al Comitetului pentru Prevenirea Torturii (CPT) al Consiliului Europei, publicat la mijlocul lunii octombrie. Ca reacție la constatările dure ale CPT, Asociația Spitalelor Publice de Psihiatrie din România (ASPP) și Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie (ARPP) cer Guvernului și Parlamentului să trateze sănătatea mintală ca pe o prioritate strategică națională.
Cuprins:
Realitatea din spatele pereților: voință vs. sistem
Profesioniștii din domeniu recunosc deschis disfuncționalitățile semnalate de raport—de la condiții precare la lipsa de supraveghere adecvată—dar subliniază că aceste probleme sunt, de fapt, simptomele unui sistem bolnav.
„Ceea ce lipsește nu este voința profesioniștilor, ci asumarea politică și financiară a unei reforme profunde a sistemului de sănătate mintală din România.” – Comunicatul ASPP și ARPP
Medicii, psihologii și asistenții sociali afirmă că lucrează zilnic în condiții dificile, cu infrastructuri vechi și resurse insuficiente. Ei resping ferm acuzațiile generale care aruncă vina pe întregul personal, insistând că tocmai ei sunt cei care reușesc, prin eforturi supraomenești, să ofere îngrijire celor mai vulnerabili membri ai societății.
Cauzele principale ale decăderii
Potrivit specialiștilor, situația actuală este rezultatul direct al unor deficiențe sistemice majore:
Subfinanțare cronică: Tarifele decontate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) sunt insuficiente, iar investițiile în spitalele de psihiatrie lipsesc cu desăvârșire.
- Deficitul de personal: Normativele de personal sunt învechite și neadaptate, iar o recentă ordonanță de urgență (O.U.G. 156/2024) a blocat ocuparea posturilor vacante, agravând criza.
- Legislație învechită și incompletă: Lipsește un cadru legal coerent, mai ales pentru unitățile de măsuri de siguranță, ceea ce duce la blocaje în administrarea tratamentului și reinserția socială a pacienților.
- Lipsa de coordonare: Absența unei politici publice coerente și a unui mecanism real de coordonare interinstituțională la nivel central.
Cinci soluții imediate cerute guvernului
Pentru a depăși stadiul de „improvizație”, asociațiile profesionale cer decidenților politici să acționeze rapid. Ei propun o foaie de parcurs structurată pe cinci priorități esențiale:
- Buget și Finanțare: Creșterea substanțială și definirea unui buget dedicat psihiatriei și măsurilor de siguranță.
- Reformă Interministerială: Implementarea urgentă a Planului Național de Acțiune pentru Sănătate Mintală și crearea unui corp de coordonare permanent între Ministerele Sănătății, Justiției, Muncii și Finanțelor.
- Resursa umană: deblocarea imediată a posturilor în spitalele de psihiatrie și adaptarea normării de personal la nevoile reale.
- Lege și reorganizare: Elaborarea unei noi reglementări în domeniul sănătății mintale și dezvoltarea accelerată a serviciilor de psihiatrie comunitară pentru a reduce presiunea pe spitale.
- Infrastructură: excluderea sistemului sanitar, în special a celui psihiatric, de sub incidența ordonanțelor care blochează investițiile în modernizarea și extinderea unităților.
Concluzia specialiștilor este că psihiatria românească nu poate supraviețui cu soluții izolate sau temporare cerând o schimbare profundă și constantă, realizată prin colaborare interdisciplinară și asumare politică la cel mai înalt nivel.
