De la 501-600 la 1.501+: declinul universităților românești în clasamentele Times Higher Education

Clasamentul universitar internațional publicat de Times Higher Education World University Rankings 2026 oferă o imagine clară și actualizată a poziției universităților românești în context global. În 2026, puține universități din România au fost incluse în acest clasament, iar majoritatea aparțin ultimei părți a listei, în special în intervalele de la 1.001 în jos. 

Privind evoluția principalelor universități românești pe o perioadă de un deceniu, se observă un declin semnificativ în acest clasament internațional. În 2016, patru universități importante, adică Universitatea din București, Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași și Universitatea de Vest din Timișoara, se situau în intervale comparabile (501-800 sau 601-800). 

În 2020, ele s-au regăsit în poziții mult mai slabe sau în afara primelor 1.000 de universități, iar în 2026 trendul de scădere continuă: Universitatea din București apare în intervalul 1.001-1.200, Babeș-Bolyai în 1.201-1.500, iar Iași și Timișoara sunt poziționate în categoria 1.501+ (vezi tabelul de mai jos), ceea ce reflectă pierderea vizibilității în raport cu standardele globale.

Patru mari universități românești în Times Higher Education World University Rankings 2016-2026

Sursa datelor: Times Higher Education World University Rankings 

https://www.timeshighereducation.com/world-university-rankings/latest/world-ranking

Această deteriorare în acest clasament nu este un simplu indicator statistic, ci rezultatul unui cumul de factori structurali. Unul dintre ele, trebuie să o recunoaștem, este slaba recrutare a resurselor umane, în mare parte alimentată de practici clientelare, care afectează transparența și competitivitatea proceselor de angajare și promovare universitară. Într-un mediu academic în care criteriile de performanță nu sunt aplicate în mod consecvent, atragerea cercetătorilor valoroși devine problematică, limitând impactul științific și capacitatea universităților de a genera publicații citate global.

Mai mult, deciziile economice din vremea din urmă adaugă un nivel suplimentar de presiune. Unele măsuri de austeritate, vezi agenda economică promovată de guvernul Bolojan, afectează majoritatea sectoarelor bugetare, inclusiv educația și cercetarea, fiind favorizate alte sectoare. Reducerea finanțării, înghețarea posturilor sau regândirea bugetelor instituțiilor de învățământ preuniversitar și superior scad calitatea actului educațional, adâncesc decalajele față de universitățile din alte țări europene, unele care investesc constant în cercetare și internaționalizare.

În plus, competiția globală în învățământul superior se intensifică. Multe universități din Europa Centrală și de Est, cele din Asia își îmbunătățesc constant pozițiile prin strategii de atragere a talentelor, creștere a conectării internaționale și investiții în infrastructură de cercetare. În acest context, lipsa de reforme structurale la nivel național face dificilă schimbarea tendințelor descrescătoare. Iată de ce, pozițiile modeste ale universităților românești în Times Higher Education World University Rankings 2026 nu trebuie să mire pe nimeni. Nu există nicio îndoială, tendința de descreștere va continua și pe viitor. Semnele timpului nostru o arată cât se poate de luminos. 

Fără reforme de substanță, inclusiv în ceea ce privește transparența recrutărilor, finanțarea cercetării și strategiile de internaționalizare, universitățile românești vor continua să rămână la marginea clasamentelor globale, consolidând o imagine internațională ce nu corespunde sub nicio formă nevoilor unei economii competitive de secol XXI.

Abonați-vă la COMPULSIV! Carte, film, muzică, politică și social media - filtrate rapid de un consumator compulsiv - Costi Rogozanu.

ABONEAZĂ-TE