MENIU CAUTĂ
30 Aug. 2014 14:24

Analistul militar Sebastian Sârbu: «În Marea Neagră se folosesc armele războiului meteorologic»

Distribuie

Valul de inundaţii care a făcut prăpăd în România în anul 2005 a determinat autorităţile să ia o decizie ieşită din comun: a fost constituită o echipă parlamentară care a studiat acele fenomene meteorologice violente, plecând de la ipoteza că ele au fost efectul unei intervenţii militare atipice.
Se punea problema dacă nu cumva România fusese atacată din exterior, respectiv dinspre Rusia, cu arme ale războiului geoclimatic. Adică se recunoştea oficial că asemenea arme există. Anul acesta, două ruperi de nori au transformat Constanţa într- o mică Veneţie în câteva minute.
Mai multe astfel de fenomene au avut loc în vară, în estul şi în sudul României, precum şi în Bulgaria. S-au înregistrat morţi şi importante pagube materiale.

Efectele secundare sunt nebănuite

Odată cu apariţia conflictului din estul Ucrainei şi repoziţionarea trupelor NATO în zona Mării Negre, s-au înmulţit aceste anomalii meteorologice. Nu este exclus ca ele să fie rezultatul războiului geofizic din această zonă, respectiv folosirea unei arme capabile să producă catastrofe meteorologice. Nu este o noutate că Rusia şi SUA sunt implicate în proiecte de cercetare privind radiaţiile electromagnetice şi folosirea tehnologiei în scopul modificării climei pe fonduri militare şi politice. Noutatea este că aceste puteri militare experimentează armele în perimetrul Mării Negre, lucru care ne afectează pe noi. Problema intervenţiei omului în derularea climei este o armă cu două tăişuri, poate produce efecte secundare nebănuite: poţi provoca ploaie astăzi în România, dar dereglezi natura în aşa fel încât te trezeşti cu cine ştie ce secetă în nordul Europei sau cu un taifun în Franţa', ne-a explicat analistul militar Sebastian Sârbu, directorul ştiinţific al Centrului de cercetări şi studii de securitate din cadrul Academiei Naţionale de Securitate şi Organizarea Apărării.

Prima ploaie artificială a fost provocată la Bucureşti

Din punct de vedere istoric, prima ploaie artificială a fost provocată la Bucureşti în anul 1931, de cercetătoarea Ştefania Mărăcineanu. Ea a primit sprijin din partea guvernului francez şi a repetat acest experiment în anul 1934, în Algeria. Cercetările următoare în acest domeniu au continuat abia după cel de-al Doilea Război Mondial, când, în anul 1946, inginerul american Vincent J. Shaefer a făcut un experiment pe muntele Washington. Prima ploaie artificială în scopuri militare a fost provocată în anul 1963, în Vietnam, de armata americană.

Comentarii