Avion doborât în Belgorod. Mai multe întrebări decât răspunsuri și un număr mare de speculații lansate din Rusia și Ucraina

Primele relatări despre prăbușirea avionului au apărut pe agențiile de presă ale statului rus. Ele au citat Ministerul Apărării de la Moscova care afirma că zeci de prizonieri de război ucraineni se aflau la bordul zborului, în drum spre un schimb de prizonieri. Kievul nu a confirmat acest lucru și din Rusia nu au existat dovezi.

Un deputat rus, Andrei Kartapolov, a extins acuzațiile imediat și a sugerat că este posibil ca o rachetă Patriot să fie cea care a lovit avionul, prin urmare o armă furnizată de Occident a stat în spatele doborârii de către Ucraina a avionului în care se aflau propriii cetățeni. Această speculație nu a fost de absolut nicio o dovadă.

Doborârea de către Ucraina, confirmată pe surse și retrasă apoi

În timp ce informațiile neverificate continuau să curgă și speculațiile se înmulțeau, Ucraina nu făcea niciun comentariu public. Dar un articol apărut în publicația Ukrainska Pravda punea în mare dificultate autoritățile de la Kiev.

Ukrainska Pravda a citat o sursă din forțele armate care spunea că era „opera lor” și că avionul transporta rachete rusești S300. Un succes, cu alte cuvinte, după cum sugera sursa site-ului de știri. Acest știre a fost corectat ulterior, pentru a spune că sursa nu a fost coroborată.

Dar răul era deja făcut, în special pentru că la Kiev, dinainte de doborârea avionului, erau zvonuri că un schimb de prizonieri ar fi fost planificat pentru miercuri. Deși nici această informație nu era confirmată oficial, asta nu a oprit speculațiile din partea Rusiei, inclusiv afirmații că Ucraina și-a ucis propriii soldați intenționat.

Kievul vorbește despre doborâre fără a confirma direct responsabilitatea

Primele afirmații publice au venit spre seară de la Statul Major General și de la Serviciul de Informații Militare Ucrainene și, împreună, au reprezentant o recunoaștere a faptului că Ucraina a doborât avionul, deși niciuna din instituții nu a spus acest lucru în mod direct.

Ucraina a subliniat că nu deține informații sigure despre cine se afla la bordul avionului, dar a confirmat că un schimb de prizonieri era planificat pentru miercuri și nu s-a întâmplat. De asemenea, a mai spus că Rusia oferă de obicei informații despre ruta și transportul care urmează să fie folosit pentru un schimb, pentru a se asigura că este sigur. De data aceasta, spune Ucraina, nu a făcut nimic din toate astea.

Declarația Statului Major reprezintă o justificare a unui posibil atac efectuat de armata ucraineană asupra avionului. De altfel, „a respinge astfel de discuții nu înseamnă a respinge șansa ca Ucraina să fi făcut o greșeală teribilă. La urma urmei, știm că avionul s-a prăbușit și Ucraina are capacitatea pentru a-l doborî”, notează BBC.

În plus, Rusia și-a intensificat atacurile cu rachete care pornesc de pe teritoriul regiunii Belgorod în ultima vreme, în special asupra Harkov, unde a ucis și rănit zeci de civili. Avioane de transport ca cel care s-a prăbușit miercuri dimineață livrează armele care sunt apoi lansate peste graniță.

„Ruşii se joacă cu vieţile prizonierilor ucraineni”, spune Zelenski

La finalul zilei, președintele Volodimir Zelenki, în mesajul tradițional pe care îl adresează ucrainenilor zilnic, a acuzat Moscova că „se joacă cu viețile prizonierilor ucraineni” și a cerut o anchetă internațională în cazul avionului militar rusesc prăbușit în Belgorod.

„Este evident că ruşii se joacă cu vieţile prizonierilor ucraineni, cu sentimentele rudelor lor şi cu emoţiile societăţii noastre”, a spus Zelenski, în discursul său zilnic adresat națiunii, fără a confirma sau infirma dacă victimele erau prizonieri ucraineni.

74 de persoane, dintre care 65 de prizonieri de război ucraineni, se aflau la bordul avionului, potrivit Moscovei care a spus că toți pasagerii au murit și a calificat distrugerea aeronavei drept un „act barbar de terorism”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE