Călin Georgescu și Horațiu Potra au fost trimiși în judecată pentru „acțiuni împotriva ordinii constituționale”. Riscă închisoare de la 10 la 20 de ani

Veneau la București, înarmați până în dinți

Un grup de 22 de persoane, printre care și Călin Georgescu, a fost trimis în judecată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, sub acuzații grave de tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, precum și alte infracțiuni.

Georgescu riscă închisoare de la 10 la 20 de ani

În contextul Codului Penal român, o tentativă de lovitură de stat, sau acțiuni împotriva ordinii constituționale, este pedepsită cu închisoare de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi. Această pedeapsă se aplică persoanelor care întreprind acțiuni violente cu scopul de a schimba ordinea constituțională sau de a împiedica exercitarea puterii de stat, punând în pericol securitatea națională.

Conform articolului 397 din Codul Penal, acțiunile împotriva ordinii constituționale se referă la acțiuni violente, fie armate, fie de altă natură, care au ca scop schimbarea ordinii constituționale sau subminarea puterii de stat. Tentativa de lovitură de stat, în sensul Codului Penal, este considerată o infracțiune gravă, pedepsită cu o pedeapsă privativă de libertate de lungă durată.

În ceea ce privește o tentativă de lovitură de stat, este important de menționat că aceasta este o acțiune extrem de gravă, care nu se limitează doar la simpla schițare a unui plan, ci presupune acțiuni concrete, violente, care au ca scop schimbarea ordinii constituționale.

În acest context, tentativa, chiar dacă nu a avut succes, este considerată o infracțiune și este pedepsită conform legii. Așadar, termenul „tentativă” în contextul loviturii de stat se referă la acțiuni concrete, chiar dacă nu au dus la îndeplinirea scopului final, și sunt pedepsite conform legii.

O „acțiune de război hibrid”

Horațiu Potra și cei 19 indivizi prinși în timp ce se deplasau înarmați până în dinți către București ar fi putut crea haos la protestul simpatizanților lui Călin Georgescu față de hotărârea CCR de anulare a alegerilor.

Procurorii Parchetului General notează în referatul cu propunere de arestare preventivă că oamenii lui Horațiu Potra ar fi plănuit o „acțiune de război hibrid”, prin care urmăreau să creeze în rândurile manifestanților și ale forțelor de ordine o stare de teroare, care ar fi dus la un conflict generalizat.

Potra, cu mandat de arestare în lipsă, este acuzat de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, nerespectarea regimului materiilor explozive, orice operaţiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept, instigare publică.

De ce este acuzat Potra Horațiu

Potra, cunoscut și ca șeful gărzilor de corp ale lui Georgescu, este acuzat de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor și nerespectarea regimului materiilor explozive, după ce în autoturismele grupului în fruntea căruia a venit la București, în decembrie 2024, au fost găsite arme și 65 de dispozitive pirotehnice periculoase. 

Procurorii notează că materialele pirotehnice identificate sunt din categoria F4, care la detonare generează unde de șoc puternice, fiind asemănătoare grenadelor de război.

Dacă Horațiu Potra și grupul lui ar fi ajuns la protest, specialiștii consultați de procurori arată că aceștia ar fi putut executa „un atac care poate fi considerat de tip terorist”. De asemenea, acțiunile acestora ar fi avut ca efect propagarea revoltelor și decredibilizarea autorităților.

„România, ţinta predilectă a unor campanii ample, hibride”, afirmă procurorul general Alex Florența

Procurorul general al României, Alex Florenţa, a declarat, marţi, că România a fost ţinta predilectă a unor campanii ample, hibride, în contextul alegerilor din 2024. Campania s-a manifestat atât prin atacuri cibernetice, măsuri de destabilizare a ordinii publice, cât şi prin campanii de micro-targetare a populaţiei, dezinformare şi influenţarea electoratului.

„Din anchetele derulate la nivelul Parchetului General se poate desprinde în acest moment concluzia, pe baza unor elemente pe care vi le vom prezenta pe larg în cele ce urmează, cu privire la faptul că România a fost ţinta predilectă a unor campanii ample, hibride, în contextul scrutinelor electorale din anul 2024, actorii ostili urmărind modelarea continuă a opinii publice, destabilizarea capacităţii de decizie a autorităţilor şi diluarea gradului de coeziune la nivelul populaţiei”, a declarat Alex Florenţa, într-o conferinţă de presă, potrivit News.ro.

Narativul corespunde tiparului în care acţionează Federaţia Rusă

De asemenea, Florența a explicat că în noiembrie 2024, la nivelul comunităţilor extremiste, s-a constatat o intensificare a mesajelor instigatoare la ură şi violenţă. 

„Trebuie să avem în vedere faptul că, începând în cursul lunii noiembrie 2024, la nivelul comunităţilor extremiste, s-a constatat o intensificare a narativelor şi mesajelor instigatoare la ură şi violenţă, asociate campaniei de promovare a unui candidat independent şi au creat un climat de panică la nivelul societăţii. Această creştere a volumului de conţinut instigator la acţiuni violente a fost iniţiată încă din perioada primului tur al alegerilor, evoluţia realizându-se însă în mod sistematic prin promovare de elemente de conţinut de instigare la ură, generate prin intermediul inteligenţei artificiale”, a mai transmis procurorul general.

El a precizat că acest narativ corespunde tiparului în care acţionează Federaţia Rusă. 

„Acest tip de narative şi modalitatea de realizare a conținutului online corespund tiparului acţional al Federaţiei Ruse, fiind semnalate şi în alte state, precum Moldova sau Georgia. De asemenea, au fost utilizate canale de propagandă proruse, după cum vom vedea promovarea acestor elemente de conţinut”, a explicat Alex Florenţa

Promovarea de idei și concepții legionare

De asemenea, pe 2 iulie 2025, procurorii Parchetului General au anunțat că au finalizat cercetările și l-au trimis în judecată pe Călin Georgescu, cel care a câștigat surprinzător primul tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, anulate apoi de CCR.

Anchetatorii l-au acuzat de promovarea cultului unor persoane vinovate de crime de război, dar și de promovarea de idei și concepții legionare, cu referire la Ion Antonescu, respectiv Corneliu Zelea Codreanu.

„Procurorul de caz […] a dispus trimiterea în judecată a unui inculpat, aflat sub măsura preventivă a controlului judiciar, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în formă continuată (5 acte materiale), faptă prevăzută de art. 5 din O.U.G. 31/2002, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal”, a transmis Parchetul General, cu referire la Georgescu.

A elogiat figura lui Antonescu

Potrivit comunicatului, în perioada 16 iunie 2020-16 mai 2025, Georgescu a promovat în mod repetat, în public, idei, concepții și doctrine fasciste, legionare și xenofobe.

Printre acestea se numără: mobilizarea națională pentru regenerare prin crearea „omului nou” în spiritul misticismului creștin ortodox, acceptarea implicită a violenței, necesitatea unui lider autoritar și carismatic, glorificarea trecutului istoric, ultranaționalism populist cu fundament mitic-creștin și cultul lui Ion Antonescu, fost conducător al statului.

Totodată, spun procurorii, Călin Georgescu a elogiat figura lui Antonescu și a imitat gesturile și discursurile acestuia, inclusiv a făcut salutul legionar.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro