Horațiu Potra și oamenii lui erau hotărâți să semene haos în București. Parchetul, despre scopul grupării: „Un atac care poate fi considerat de tip terorist”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Horațiu Potra și cei 19 indivizi prinși în timp ce se deplasau înarmați până în dinți către București ar fi putut crea haos la protestul simpatizanților lui Călin Georgescu față de hotărârea CCR de anulare a alegerilor. Procurorii Parchetului General notează în referatul cu propunere de arestare preventivă că oamenii lui Horațiu Potra ar fi plănuit o „acțiune de război hibrid”, prin care urmăreau să creeze în rândurile manifestanților și ale forțelor de ordine o stare de teroare, care ar fi dus la un conflict generalizat.
Cuprins:
- De ce este acuzat Potra
- Precedentul din 2015: Atentatul dejucat al extremiștilor maghiari
- Horațiu Potra și oamenii lui, înarmați pentru un război hibrid
- Urmăreau propagarea revoltelor și discreditarea autorităților
- Cine sunt indivizii strânși de Potra pentru a crea haos în București
- Ce motive au invocat oamenii lui Potra pentru deplasarea la București
De ce este acuzat Potra
Horațiu Potra este acuzat de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor și nerespectarea regimului materiilor explozive, după ce în autoturismele grupului în fruntea căruia a venit la București au fost găsite arme și 65 de dispozitive pirotehnice periculoase.
Procurorii notează că materialele pirotehnice identificate sunt din categoria F4, care la detonare generează unde de șoc puternice, fiind asemănătoare grenadelor de război.
Dacă Horațiu Potra și grupul lui ar fi ajuns la protest, specialiștii consultați de procurori arată că aceștia ar fi putut executa „un atac care poate fi considerat de tip terorist”. De asemenea, acțiunile acestora ar fi avut ca efect propagarea revoltelor și decredibilizarea autorităților.
Potrivit Legii nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, actele de terorism au următoarele caracteristici:
- Vizează factori umani şi/sau factori materiali din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, populaţiei civile sau al oricărui alt segment aparţinând acestora
- Produc stări cu un puternic impact psihologic asupra populaţiei, menit să atragă atenţia asupra scopurilor urmărite.
- Sunt săvârşite, de regulă, cu violenţă şi produc stări de nelinişte, nesiguranţă, teamă, panică sau teroare în rândul populaţiei.
Precedentul din 2015: Atentatul dejucat al extremiștilor maghiari
Un incident similar a fost dejucat în 2015, atunci când extremiștii maghiari Istvan Beke şi Zoltan Szocs – pe atunci lideri ai grupării „Mişcarea de Tineret 64 de Comitate” (HVIM) din Transilvania – intenționau să detoneze un dispozitiv exploziv asemănător la parada de 1 Decembrie organizată la Târgu Secuiesc.
Într-un final, cei doi au primit câte 5 ani de pușcărie pentru nerespectarea regimului explozibililor, după ce la fond primiseră 10, respectiv 11 ani de închisoare pentru atentat contra unei colectivități. Tot atunci, gruparea HVIM a fost scoasă în afara legii prin hotărâre judecătorească.
La fel ca în cazul grupării conduse de Horațiu Potra, cei doi extremiști se antrenau în tabere paramilitare și plănuiau să semene teroare la o manifestație publică (în cazul lor, parada de 1 Decembrie), prin detonarea unui exploziv improvizat despre care experții au stabilit că ar fi avut puterea de deflagrație a unei grenade.
Datele din dosarul extremiștilor Istvan Beke şi Zoltan Szocs arată că aceștia nu urmăreau neapărat să ucidă sau să rănească pe cineva, cât să producă o stare de panică în rândul militarilor români care defilau la parada de 1 decembrie 2015, fapt care se înscrie în definiția unui act de terorism. Imaginile cu soldați români cuprinși de panică ar fi fost folosite, ulterior, de gruparea extremistă maghiară în scop propagandistic.
În aceeași ordine de idei, mercenarii lui Horațiu Potra ar fi urmărit, prin folosirea materialelor pirotehnice, să provoace panică la protestul din 8 decembrie 2024, atât în rândurile manifestanților, cât și în cele ale forțelor de ordine, astfel încât violențele dintre cele două tabere să escaladeze.
De exemplu, mitingul pașnic al diasporei din data de 10 august 2018 s-a terminat cu intervenția brutală a Jandarmeriei, după ce câțiva agitatori care n-aveau nicio legătură cu protestul s-au apucat să arunce cu pietre, sticle și materiale pirotehnice înspre forțele de ordine, iar acestea din urmă au reacționat disproporționat, rănind 700 de persoane.
Horațiu Potra și oamenii lui, înarmați pentru un război hibrid
Iată ce notează procurorii Parchetului General cu privire la Horațiu Potra și mercenarii lui:
- „Acțiunile organizate pentru data de 8.12.2024, orele 12:00, ca urmare a deciziei Curții Constituționale nu pot fi privite ca un simplu protest, ci ca o acțiune de război hibrid, de natură să slăbească structura de putere a statului. Materialele pirotehnice găsite asupra lor (a inculpaților – n.r.) sunt din categoria F4, fiind cele mai periculoase tipuri de dispozitive pirotehnice utilizate în scopuri civile și industriale. Acestea sunt strict reglementate, fiind interzise utilizatorilor neautorizați, deoarece au un potențial ridicat de distrugere.
- Principalele caracteristici ale F4 includ putere explozivă mare, conținând o cantitate semnificativă de compuși pirotehnici, ceea ce le face comparabile cu dispozitivele incendiare utilizate în conflicte armate. La detonație, acestea generează unde de șoc puternice, capabile să provoace răniri grave și distrugeri structurale.
- Efectul de panică și dezorientare este amplificat de sunetul exploziei, care depășește 150 dB, putând provoca traume auditive, pierderea echilibrului și dezorientare. În plus, mercenarii pot modifica materialele F4 pentru a crește impactul exploziv sau pentru a le transforma în dispozitive incendiare.
- Utilizarea materialelor pirotehnice de categoria F4 într-un context de protest violent poate genera panică în rândul participanților prin mai multe mecanisme psihologice și fizice, având un impact direct asupra mulțimii și a forțelor de ordine.
- În primul rând, sunetul extrem de puternic al exploziilor, care poate depăși 150 dB, creează o reacție instinctivă de frică și dezorientare. Oamenii percep astfel de detonații ca pe un pericol iminent, ceea ce declanșează un răspuns de fugă haotică. De asemenea, undele de șoc produse pot induce confuzie și pierderea echilibrului, iar efectul vizual al flăcărilor și al fumului dens contribuie la crearea unei atmosfere de teroare. Într-o mulțime compactă, aceste reacții pot duce la busculade periculoase, în care participanții se calcă în picioare în încercarea de a scăpa din zonă.
- În al doilea rând, exploziile pot fi interpretate ca semnale ale unui atac terorist sau ale unei intervenții armate, ceea ce amplifică panica generală. Lipsa de informații clare și incapacitatea oamenilor de a distinge între un dispozitiv pirotehnic și un atac real cu explozibili creează un efect de contagiune emoțională – frica se răspândește rapid, iar mulțimea devine incontrolabilă. În aceste condiții, atât protestatarii, cât și forțele de ordine pot reacționa disproporționat, escaladând și mai mult conflictul.
- În situația folosirii celor 65 de dispozitive F4, efectele ar fi fost profunde. Într-un mediu urban, acestea pot fi utilizate pentru crearea de panică generalizată, exploziile simultane în apropierea Curții Constituționale provocând o reacție haotică a mulțimii și făcând dificilă controlarea protestului. De asemenea, panica poate fi utilizată pentru a forța forțele de ordine să reacționeze violent, generând un conflict deschis.
- Mai mult, materialele pirotehnice erau de natură a afecta vehicule de securitate și echipamente ale jandarmeriei și ale organelor de ordine, putând viza deopotrivă și sisteme de supraveghere, echipamente de comunicație. În plus, undele de șoc și fumul pot reduce vizibilitatea și capacitatea de acțiune a forțelor de securitate, ceea ce poate facilita atacuri directe asupra jandarmilor sau ocuparea clădirilor guvernamentale”, se arată în referatul cu propunere de arestare preventivă.
Urmăreau propagarea revoltelor și discreditarea autorităților
Anchetatorii scriu că utilizarea materialelor F4 într-un spațiu aglomerat nu are doar un efect distructiv fizic, ci și unul psihologic major, transformând rapid o demonstrație într-o situație de criză:
- „Concluziile Raportului de constatare criminalistică nr. 449573 din data de 27.02.2025 întocmit de Institutul Național de Criminalistică – Serviciul Expertize Fizico-Chimice stabilesc că «având în vedere caracteristicile tehnice determinate, efectele detonării unui număr de 65 de articole pirotehnice din categoria F4 în cadrul oricărei mulțimi potențează panica generală, ridicând-o la niveluri nebănuite, care pot fi asimilate unui atac îndreptat împotriva persoanei, persoanelor grupurilor și mulțimilor umane, atac care poate fi considerat de tip terorist».
- Un astfel de atac poate avea efecte pe termen lung asupra stabilității României, începând cu discreditarea autorităților. Eșecul în gestionarea unui astfel de incident ar submina încrederea în guvern și în instituțiile care asigură ordinea. De asemenea, ar putea duce la propagarea revoltelor, deoarece un atac reușit ar putea crea un punct de inflexiune în opinia publică, stimulând alte acțiuni violente pe teritoriul țării.
- În același timp, reprezintă o amenințare directă la adresa suveranității naționale, întrucât neagă în mod direct decizia legală a Curții Constituționale de anulare a alegerilor.
- În eventualitatea consumării, acțiunea coordonată de inculpați ar fi putut conduce implicit la manipulare informațională și ar fi putut sprijini alte grupuri radicale, care ar fi putut folosi atacul ca inspirație pentru alte acțiuni violente. Totodată, un astfel de eveniment putea slăbi poziția României în NATO și UE, creând un climat de nesiguranță geopolitică”, se mai arată în documentul citat.
Cine sunt indivizii strânși de Potra pentru a crea haos în București
Grupul de extremiști care se deplasa către București pentru a participa la protestul simpatizanților lui Călin Georgescu era format din luptători în Legiunea Străină, foști militari în Armata Română și foști condamnați:
- Potra Horațiu - fost luptător în Legiunea Străină, fondator al Partidului Patrioților
- Potra Dorian – fiul lui Horațiu Potra
- Potra Alexandru Cosmin – nepotul lui Horațiu Potra
- Lup Andrei-Florin, zis „Dey” – omul de legătură al lui Potra Horațiu cu Georgescu Călin
- Borișca Cristian Sergiu – condamnat pentru lovire și alte violențe
- Comiza Adrian Inocentiu – condamnat în Irlanda și Germania pentru conducere fără permis
- Dragoman Vasile Leonard, zis „Leo” – membru în Partidul Patrioților
- Hauptman Manfred Ioan – membru în Partidul Patrioților
- Lascu Bogdan Florin – bodyguard, fost instructor militar în Congo
- Lechințan Traian
- Lup Ioan, zis „Pilu” – agent de securitate în Congo
- Moldovan Dionisie
- Mureșan Ovidiu-Claudiu
- Szanto Daniel - student
- Timofti Constantin, zis „Tinu”– agent de securitate în Sierra Leone, fost militar în Armata Română. Condamnat pentru încăierare.
- Lăpădatu Claudiu-Marian – cumnatul lui Hauptmann
- Apahidean Marius-Samuel
- Dărăbanț Matei
- Aniței Iulian, zis „Iuli” – condamat pentru tulburarea ordinii și liniștii publice
- Goloșiu Mihail-Alex – condamnat în România pentru lipsire de libertate.
Din același grup de extremiști face parte și Eugen Sechila, fost luptăror în Legiunea Străină Franceză, dar acesta n-a participat la deplasarea către București din data de 8 decembrie 2024, însă este vizat în dosar pentru acţiuni împotriva ordinii constituţionale în forma tentativei.
Acesta a fost introdus în dosar în urma perchezițiilor din data de 26 februarie, când procurorii l-au prins pe aeroport în timp ce încerca să fugă din țară cu destinația Ciad, Africa.
În cadrul perchezițiilor, acasă la Horațiu Potra au fost descoperite 25 de lingouri de aur, bani cash în echivalentul a 4 milioane de euro în diverse valute, precum și un adevărat arsenal: pistoale, puști-mitralieră și lansatoare de grenade.
Ce motive au invocat oamenii lui Potra pentru deplasarea la București
Întrebați de procurori ce căutau la București înarmați până în dinți, oamenii lui Potra au dat explicații diferite, fapt care arată că mint:
- „Martorii au oferit declarații contradictorii semnificative, care ridică semne de întrebare cu privire la veridicitatea acestora, având în vedere că erau din aceeași localitate și majoritatea se cunoșteau.
- Unii dintre martori au declarat că motivul pentru care s-au deplasat în București în data de 8.12.2024 a fost pentru «a se distra pe centrul vechi», fără a arăta niciun alt motiv specific.
- Alții au declarat că motivul pentru care s-au deplasat în București în data de 8.12.2024 a fost pentru «a participa la o petrecere organizată de Potra Dorian, pentru a-și serba majoratul».
- Parte dintre martori au declarat că motivul pentru care s-au deplasat în București în data de 8.12.2024 a fost pentru «a participa la meciul de fotbal FCSB – Botoșani, care urma să se desfășoare în ziua de 8.12.2024».
- Alți martori au oferit și alte motive precum «a ridica un colet» sau «a ridica o diplomă»
- Dovada că motivele declarate de către martori de a justifica venirea acestora la București nu sunt reale constă în faptul că aceștia nu au îndeplinit activitățile menționate, aspecte care rezultă din exploatarea datelor furnizate de serviciile de comunicații”, notează anchetatorii.
În prezent, Horațiu Potra (54 de ani), fiul Dorian (18 ani) și nepotul său Alexandru (30 de ani) sunt dați în urmărire internațională, după ce au fost arestați în lipsă de Înalta Curte. Cei trei au fugit din țară și s-ar fi ascuns în Dubai, Emiratele Arabe Unite. Alături de ei au mai primit mandate de arestare preventivă alți 16 inculpați.
Instanța supremă a respins propunerea de arestare preventivă formulată de procurori cu privire la Szanto Daniel şi Apahidean Marius Samuel, plasându-i în arest la domiciliu.
Reamintim că pe data de 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a anulat rezultatele turului întâi al alegerilor prezidențiale din România, câștigat de Călin Georgescu, pe motive ce țin de finanțarea campaniei electorale și influențarea alegătorilor pe rețelele de socializare.
CCR a avut în vedere, la pronunțarea deciziei, rapoartele prezentate în Consiliul Superior de Apărare a Țării (CSAT), din care rezultă că în campania lui Călin Georgescu s-au implicat „actori statali și nonstatali”, adică din Federația Rusă ori din sfera ei de influență.
Foto: Agerpres
Toni2 09.03.2025, 13:24
E de neînțeles de ce mercenarul piatra și xlucailuibde mercenari criminali nu au fost arestați după ce au fost prinși cu arme de război la ei au la domiciliile lor, iar justiția în lentoarea și ineficiența lor binebștiută, le&a permis lui potra și acoliții lor sa fugă din țară, ar trebui că acei judecători care au respins arestarea lor sa fie excluși din magistratură.
nobody 09.03.2025, 13:46
Aha, deci cu 20 de oameni (aproximativ) cateva grenade dubioase, 2-3 pensionari si un fost general in varsta de 101 ani, cateva grenade poti da jos regimul din Romania... Pai in cazul asta avem probleme grave baieti! Ce facem daca vin rusii peste noi? Americanii nu ne mai apara, ca i-am facut deja putinisti si dujmani! Ne scapa macron?
Toni2 09.03.2025, 14:15
Acești mercenari potra și clica lui de nercenari trebuiau arestați și condamnați .
Cenzurat 09.03.2025, 15:17
Practic ce a făcut securitatea la revoluție
cobra 09.03.2025, 15:49
Interesant are fie când se va afla că a fost platit de PNL, PSD si UDMR