Laura Codruța Kövesi a povestit cum a fost capturată cea mai mare cantitate de containere cu marfă de contrabandă din istoria UE. Mecanismele prin care mafia chineză inundă Europa fără să achite taxe
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
La sfârșitul lui iunie 2025, Parchetul European condus de Laura Codruța Kövesi a mediatizat o acțiune de amploare îndreptată împotriva mafiei chineze care inundă Europa cu cantități uriașe de bunuri, eludând plata taxelor vamale și a TVA.
Cuprins:
- Detalii în premieră despre operațiunea „Calypso”
- O parte din portul Pireu, în proprietatea statului chinez
- Se declarau cauciucuri uzate în loc de biciclete electrice
- Investigația, declanșată de importurile de textile
- S-au redus importurile frauduloase în portul Pireu
- De ce a fost dosarul Calypso unul extrem de complicat
- „A fost analizată întreaga structură a rețelei chineze în Europa”
- Mecanismul spălării de bani
- „Unele mărfuri prezintă probleme de siguranță”
Detalii în premieră despre operațiunea „Calypso”
Concret, procurorii europeni au coordonat o descindere în portul Pireu din Grecia, confiscând 2.435 de containere cu bunuri aduse din China, în principal biciclete electrice, textile și încălțăminte. Libertatea a obținut detalii despre acțiune, care ajung în premieră în spațiul public.
Operațiunea a purtat numele Calypso. Șase persoane, inclusiv doi ofițeri vamali greci, au fost puse sub acuzare în septembrie 2025 de Parchetul European. Ancheta a avut drept țintă rețelele infracționale care se ocupă de circuitul bunurilor importate din China în Uniunea Europeană, inclusiv distribuția și vânzarea, eludând plata taxelor vamale și comițând fraudă cu TVA la scară industrială. Rețelele, controlate în principal de cetățeni din China, sunt implicate în spălarea de bani și trimiterea profiturilor în țara de origine.
Mecanismul fraudulos din portul Pireu se desfășura, conform anchetatorilor, de cel puțin opt ani, cauzând un prejudiciu estimat la peste 350 de milioane de euro prin neplata taxelor vamale și 450 de milioane de euro prin neplata TVA.
La o percheziție efectuată în Grecia, la mai mulți funcționari vamali, procurorii europeni au găsit peste 5,2 milioane de euro, cea mai mare sumă cash confiscată până acum în vreun dosar al Parchetului European.
O parte din portul Pireu, în proprietatea statului chinez
„Este unul dintre cele mai mari dosare având ca obiect investigarea fraudelor vamale. Nu este ceva ce n-ar fi putut fi descoperit. Dar poate că acesta este avantajul Parchetului European. Odată ce a fost înființat, astfel de cazuri pot fi descoperite mai ușor și investigate mai ușor. Pireu este unul dintre cele mai importante porturi ale Uniunii Europene, în general sunt peste 5 milioane de containere care ajung anual acolo. Cu certitudine că ele nu pot fi toate verificate fizic, dar faptul că este un mare volum de tranzacții comerciale ce are loc prin portul Pireu a făcut să fie o țintă pentru grupurile organizate criminale, în special pentru cele care provin din China”, explică Laura Codruța Kövesi, șefa Parchetului European, în exclusivitate pentru Libertatea.
După criza financiară globală din 2008, Grecia a fost grav afectată economic. Statul grec, împovărat de datorii, a fost forțat să privatizeze o serie de active strategice pentru a primi ajutor financiar internațional (de la UE, BCE și FMI). Printre aceste active s-a numărat și portul Pireu, cel mai mare port al Greciei și unul dintre cele mai importante din Mediterană.
COSCO (China Ocean Shipping Company), una dintre cele mai mari companii maritime de stat chineze, a câștigat în 2009 o concesiune pe 35 de ani pentru operarea a două terminale de containere din portul Pireu.
Se declarau cauciucuri uzate în loc de biciclete electrice
Asta (n.r. - proprietatea statului chinez) complică și mai mult lucrurile. Când vorbim de fraudă vamală, avem mai multe variante în care se poate comite. Avem descriere a bunurilor, valoarea bunurilor sau originea bunurilor. În general, fie nu sunt declarate, fie sunt declarate alte valori, cam asta este în principal ce se întâmplă în toate porturile din Europa, ca să descriu o practică uniformă în acest dosar, a detaliat Kövesi.
Procurorul șef al Parchetului European mai precizează, legat de investigația Calypso, că au fost numeroase containere în care erau biciclete electrice, iar în documente se preciza că sunt cauciucuri uzate, eludând astfel și plata taxei antidumping, de 85% în acest caz.
Investigația, declanșată de importurile de textile
Dosarul Calypso a început în urmă cu mai mulți ani. Potrivit informațiilor statistice, Uniunea Europeană a primit în intervalul 2021-2023 zeci de tone de textile din China, cu o valoare estimată la 160 de milioane de euro. „Au declarat o valoare de 2 euro per kilogram, dar dacă te uitai la celelalte importuri de textile vedeai că valorile declarate sunt de 10 euro sau 15 euro per kilogram, deci era imposibil să nu vezi că este o problemă.
Noi am identificat acest dosar, am început să lucrăm. La un moment dat a fost un camion care a mers în Italia, a fost oprit la vamă, unde s-a constatat că erau discrepanțe între valoarea declarată și ce era efectiv în acel camion, iar dosarul a fost trimis la Parchetul European. De ce? Pentru că ei au văzut că importul s-a făcut prin Pireu. Deci au fost practic două dosare independente în două state membre diferite.
Deci, dacă Parchetul European nu ar fi existat, aveai un dosar în Grecia cu aceste peste 160 de milioane de euro și aveai un dosar în Italia. În momentul în care Parchetul European în Italia a înregistrat dosarul, a introdus datele în sistem. Acest sistem, care poartă numele Case Management System, caută automat toate legăturile dintre dosare, companii, nume și atunci, în momentul în care identifică o legătură, primești o notificare. Colega din Italia a sunat imediat colegii din Grecia și le-a spus că are un dosar în care importul a fost făcut în Pireu. Au început să lucreze lucreze împreună, plecând de la numele companiilor și de la persoanele din companii și s-au legat cele două dosare”, explică Laura Codruța Kövesi.
În spatele operațiunilor financiare suspecte au fost inițial identificate două companii, ai căror proprietari reali erau din China. Ei utilizaseră de fațadă numele și cetățenia unor persoane stabilite în Uniunea Europeană, inclusiv în Bulgaria, pentru a îngreuna eventuale operațiuni de control. În spatele celor două companii erau alte societăți, într-o rețea organizată cu atenție pentru comiterea de infracțiuni.
Grupurile infracționale organizate profită, de asemenea, de Procedura Vamală 42, un mecanism care permite importatorilor scutirea de TVA la intrarea în Uniunea Europeană, dacă mărfurile sunt destinate a fi transportate într-un alt stat membru.
Acolo sunt recepționate de alte firme-fantomă, create de în aceeași rețea, care nu plătesc nici ele TVA. De exemplu, dacă un importator aduce mărfuri din China prin portul Pireu și urmează să le vândă în Italia, atunci este scutit de plata taxelor vamale în Grecia, pentru că o să meargă în Italia, unde este distribuitorul final. Numai că, așa cum s-a dovedit și în investigația Calypso, firma din Italia era una fantomă, bunurile erau vândute pe piața neagră și nimeni nu plătea vreo taxă.
S-au redus importurile frauduloase în portul Pireu
„Este la scară industrială acest fenomen infracțional. Ceea ce s-a întâmplat în portul Pireu se întâmplă peste tot în Uniunea Europeană. Și aici avem două consecințe. În cursul investigației s-a făcut cea mai mare captură de containere - peste 2.400 - din istoria Uniunii Europene. Valorile sunt undeva la 250 de milioane de euro, deci toate acele bunuri vor fi vândute, practic 250 de milioane vor fi recuperate la buget. Mai este însă și un impact financiar al activității Parchetului European, pentru că după ce acest lucru s-a întâmplat în portul Pireu, importatorii, celelalte companii, au început să declare prețurile reale și acum vama din Pireu are încasări mai mari decât anul trecut, pentru că oamenii înțeleg că nu este de glumă. Toată lumea consideră cu fraudele vamale și cu TVA sunt infracțiuni de nișă, însă în realitate sunt infracțiuni uriașe”, spune Laura Codruța Kövesi, procuror-șef al Parchetului European.
Kövesi declară că operațiunile Parchetului European pe această linie vor continua, în condițiile în care infractorii se adaptează și-și mută operațiunile în alte porturi.
De ce a fost dosarul Calypso unul extrem de complicat
Libertatea a vorbit în Luxemburg despre dosarul Calypso și cu Marius Bulancea, șeful operațiunilor de la Parchetul European și fost procuror DNA.
„A avut mai multe provocări specifice. Una - reprezentată de faptul că este un mediu destul de închis. Seamănă cumva și cu ce se întâmplă și în România, unde sunt suspiciuni că și persoane care controlează activitatea sunt de fapt implicate. Și atunci e foarte greu să investighezi într-un fel în care să păstrezi totul confidențial. Trebuie să ai și investigatori care cunosc suficient de bine sistemul ca să înțeleagă, pentru că e ceva foarte tehnic, foarte complicat, cu mii de declarații vamale și mii de containere.
A fost unul dintre avantajele Parchetului European cu această structură aici, pentru că am putut colabora cu investigatori greci care cunoșteau sistemul fără a face parte din autoritățile vamale din Grecia. A fost o provocare și cu volumul. Pentru că vorbim de peste 2.400 de containere pe care trebuie să le depozitezi, pentru că sunt probe ce trebuie conservate pe parcursul procedurilor penale. Iar portul Pireu trebuie să continue să funcționeze și după dosarul nostru, precizează Marius Bulancea.
„A fost analizată întreaga structură a rețelei chineze în Europa”
Un alt expert de prim rang al Parchetului European, Nelson Macedo da Cruz, coordonatorul echipei care investighează fraudele cu TVA, a prezentat pentru Libertatea detalii în premieră despre dosarul Calypso.
„Este extrem de important faptul că Parchetul European a reușit să vadă imaginea de ansamblu. Deci, ceea ce înainte era doar un caz grecesc, să zicem, o anchetă vamală, a devenit o anchetă completă, luând în considerare și fluxurile interne cu diferite cazuri în diferite state membre, analizând întreaga structură a rețelei chineze în Europa. Pentru că înainte se credea că totul era ca o rețea de vânzători peste tot, deci nu exista o structură în Europa. Era ca și cum containerele ajungeau și oricine le primea le putea vinde.
Ancheta a scos la iveală faptul că nu era așa și că avem o structură în Europa, bine definită, bine organizată pentru a introduce mărfurile într-un teritoriu specific, aproape chinezesc, în Europa, controlat de ei, unde pot primi toate mărfurile, le pot organiza și apoi le pot revinde. Deci, există un flux foarte clar, o structură, iar ei sunt, de asemenea, violenți și dedicați unei serii de alte infracțiuni”, precizează Nelson Macedo da Cruz.
Acesta mai adaugă că în urma investigației a ieșit la iveală nu doar această parte a fraudei cu TVA prin vânzarea în statele membre, ci și spălarea de bani pe care grupările infracționale chineze o oferă altor organizații infracționale. Pentru că, vânzând aceste mărfuri pe piața neagră, ei câștigă o mulțime de bani pe care îi pot oferi altor organizații care au nevoie să scoată bani din companii.
Mecanismul spălării de bani
„De exemplu, eu am compania A, nu vreau să fiu interpus, dar vreau să scot bani din firmă. Chinezii îți pot emite o factură fictivă și îți spun: «Transferă banii în acest cont din China, ai factura pentru justificare în fața băncii, iar tu iei banii cash, minus un comision de 5%».
- Ai o factură pe care o poți înregistra în contabilitate ca să-ți reduci veniturile (și deci impozitele directe),
- Poți deduce TVA-ul,
- Și ai și banii în buzunar.
Este simplu și eficient pentru grupările criminale. Pentru chinezi, e perfect: în același timp reușesc să trimită banii în China, dar au și numerar (n.r. - provenit din vânzarea la negru a mărfurilor nedeclarate) care rămâne disponibil aici”, adaugă Nelson Macedo da Cruz.
Ludovic Andreacola, expert financiar la Parchetul European, spune că dosarul Calypso este unul esențial și pentru a înțelege în ce măsură sunt subevaluate cantitățile uriașe de mărfuri intrate în Uniunea Europeană.
„Unele mărfuri prezintă probleme de siguranță”
Până în prezent, doar un număr limitat de containere au fost deschise de autoritățile vamale elene, toate dezvăluind practici frauduloase similare, de declarare eronată și subevaluare. Deschiderea și analizarea conținutului acestor containere reprezintă o sarcină de lucru fără precedent pentru funcționarii vamali din Pireu, pe lângă riscul pentru siguranță.
„Cei care aduceau bunurile în portul Pireu declarau în medie între 10 și 20% din valoarea reală a mărfurilor. Și mai este și faptul că unele mărfuri prezintă probleme de siguranță, astfel încât sunt introduse pe piața UE fără verificarea corespunzătoare, cu toate elementele legate de acest lucru.
Suntem încă în procesul de deschidere containerelor, este o muncă foarte mare până acum, sunt cu siguranță peste 10.000 de biciclete electrice, ne așteptăm să găsim și unele mărfuri contrafăcute. Cantitatea este cu adevărat impresionantă. Pe viitor ar trebui cu siguranță să crească numărul angajaților vamali pentru a preveni astfel de fraude de proporții în porturile europene. Este una dintre măsurile care ar trebui luate, în opinia mea”, declară Ludovic Andreacola.
Fotografii: Denis Grigorescu, Parchetul European
