Raportul realizat de EUIPO și OCDE se bazează pe datele privind confiscările vamale, în perioada 2014 – 2016, acestea arătând că antibioticele contrafăcute, suplimentele farmaceutice şi calmantele au fost cele mai frecvente, dar nu singurele, având în vedere că au mai fost depistate inclusiv medicamente pentru tratarea cancerului, diabetului etc.
Autorităţile vamale au mai confiscat și alte medicamente, de exemplu, medicamente pentru cancer, medicamente antidiabetice, anestezice locale, medicamente pentru malarie, medicamente pentru tratamentul HIV şi medicamente pentru boli de inimă.
Raport EUIPO și OCDE:
Potrivit estimărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), una dintre sursele consultate pentru acest studiu, în Africa subsahariană, medicamentele neconforme şi contrafăcute pentru malarie pot duce la 116.000 de decese anual.
Cum se comercializează pentru a nu fi depistate de vameși
Comerţul cu produse contrafăcute este facilitat de creşterea livrărilor în pachete mici, prin colete poştale sau trimiteri în plic, pe care lucrătorii vamali le detectează mai greu, sau deloc.
Astfel, în perioada 2014-2016, mai arată studiul menționat, 96% dintre confiscările vamale de produse farmaceutice contrafăcute au fost livrate prin poştă sau prin curier rapid.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_0cd67b7bc2c999589639a85344314cc6.jpg)
Potrivit directorului executiv al EUIPO, Christian Archambeau, produsele farmaceutice contrafăcute pot fi o ameninţare directă pentru sănătate şi viaţă, iar intrarea lor în Uniunea Europeană, deseori prin pachete mici şi vânzări pe internet, reprezintă o dificultate de a aplica legea pentru autorităţi.
Christian Archambeau este de părere că, pentru a rezolva această problemă, actuala coordonare la nivel naţional şi la nivelul UE trebuie consolidată în continuare şi sprijinită prin acţiuni la nivel mondial.
De unde vin tratamentele „fake”
La nivel global, India, Hong Kong şi China sunt cei mai mari producători de produse farmaceutice contrafăcute, iar Singapore şi Hong Kong par să fie cele mai importante puncte de tranzit, menționează oficialul institutului european pentru Proprietate Intelectuală, citat de Agerpres.
Raportul se bazează pe un set de date obţinute după aproape o jumătate de milion de confiscări vamale de la agenţii internaţionale de aplicare a legii, şi anume Organizaţia Mondială a Vămilor, Direcţia Generală Impozitare şi Uniune Vamală a Comisiei Europene şi Departamentul pentru Securitate Internă al Statelor Unite.
Datele conţin informaţii culese şi prelucrate de lucrătorii vamali, dar în constatările raportului nu sunt incluse şi produsele farmaceutice contrafăcute produse şi consumate pe plan naţional şi intra-UE.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_38d3790eea3e6305a7277da388468217.jpg)
Ceea ce înseamnă că piața neagră a medicamentelor poate depăși cu mult această cifră arătată în prezentul raport.

:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_a088f72440ff772fbd37b78ec65747ad.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/158_8b141049ac2f47fa75e1ccfd63ed34bf.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_8f031fd2baa07cfe3c5e30682cba1da5.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_fee4bac7283cc44a7084ed1e93c7a2cc.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/196_d684c2903d0209d724b279d480a46c63.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/222_a11fdbd7908c1d4406c260d4db84786e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_ff11f1f2cff783e730c0f57254b170ea.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_90e0dc84100198a5f4954ea0e989675c.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.