Cristian Mungiu scrie istorie la Cannes după ce a câștigat al doilea „Palme d'Or” din carieră cu filmul „Fjord”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Juriul celei de-a 79-a ediții a Festivalului de la Cannes a decernat sâmbătă marele trofeu Palme d’Or peliculei „Fjord”, semnată de regizorul român Cristian Mungiu, aflat la al doilea succes de acest gen după triumful istoric din 2007 cu „4 luni, 3 săptămâni și 2 zile”.
Cuprins:
- Fjord a devansat un alt favorit al competiției, „Minotaurul”
- Prima reacție a lui Cristian Mungiu după ce a câștigat „Palme d’Or”
- „Fjord”, de Cristian Mungiu, a fost recompensat cu patru premii, înainte de anunţul palmaresului
- Succesele României la Festivalul de Film de la Cannes: 5 producții de top care au cucerit trofeul Palme d’Or
- Scurtă istorie (1957) - Regia: Ion Popescu Gopo
- Cântecele Renașterii (1969) - Regia: Mirel Ilieșiu
- Trafic (2004) - Regia: Cătălin Mitulescu
- 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile (2007) - Regia: Cristian Mungiu
- Megatron (2008) - Regia: Marian Crișan
- Emmanuel Macchia și Valentin Campagne au câștigat premiul pentru interpretare masculină
- Cea mai bună interpretare feminină
Fjord a devansat un alt favorit al competiției, „Minotaurul”
În noul său film, bazat pe evenimente reale și filmat în Norvegia, cineastul explorează subtil ipocrizia și paradoxurile unei comunități aparent deschise și tolerante, dar care devine extrem de nemiloasă și tinde să îi marginalizeze brutal pe cei care refuză să se conformeze regulilor sale stricte.
„Trebuie să avem așteptări mult mai mari de la o societate progresistă care consideră că a găsit răspunsurile potrivite pentru viitor și care se consideră întotdeauna superioară”, a declarat pentru AFP Cristian Mungiu, care a devenit sâmbătă al zecelea cineast care a câștigat două Palme d’Or la Cannes.
Filmul său a devansat un alt favorit al competiției, „Minotaur”, care descrie decăderea societății ruse, analizând o dramă familială pe fondul războiului din Ucraina.
Prima reacție a lui Cristian Mungiu după ce a câștigat „Palme d’Or”
„Vă rog permiteți-mi să savurez clipa. Prima dată este o surpriză. Apoi vine plăcerea. Ne amintim întotdeauna de a doua oară. Această seară va rămâne gravată în memoria mea. Acest premiu mă face fericit, dar va trebui să aşteptăm douăzeci de ani pentru a şti care au fost cele mai bune filme. Starea lumii nu este cea mai bună. Nu sunt foarte mândru de ceea ce le las copiilor noştri. Schimbarea ar trebui să înceapă cu noi. Trebuie să vorbim despre lucrurile relevante, iar acestea sunt la îndemână. Ne-am asumat riscul de a ne ridica vocea”, a spus regizorul în vârstă de 58 de ani după ce a primit marele premiu, potrivit news.ro.
„Ceea ce simt eu este radicalizarea şi fracturarea societăţii. Acest film este un angajament împotriva oricărei forme de integrism, o pledoarie pentru empatie, pe care trebuie să o aplicăm mai des”, a adăugat el.
„Fjord”, de Cristian Mungiu, a fost recompensat cu patru premii, înainte de anunţul palmaresului
„Fjord", de Cristian Mungiu, a fost recompensat cu patru premii la Festivalul de Film de la Cannes 2026, înainte de anunţul palmaresului. Distincţiile sunt: Premiul François Chalais (François Chalais Prize), Prix de la Citoyenneté (Citizenship Award), Premiul Juriului Ecumenic (Ecumenical Jury Prize) şi Premiul FIPRESCI (International Critics' Prize).
Succesele României la Festivalul de Film de la Cannes: 5 producții de top care au cucerit trofeul Palme d’Or
De-a lungul timpului, cinematografia românească a obținut 5 trofee Palme d'Or la Festivalul de Film de la Cannes. Succesele istorice ale României pe Croazetă evidențiază cele cinci producții de top care au cucerit marele trofeu.
Scurtă istorie (1957) - Regia: Ion Popescu Gopo
- Primul Palme d’Or din istoria cinematografiei românești, obținut la categoria scurtmetraj de animație. Filmul a fost o adevărată revelație pentru juriu prin umorul și esența sa poetică complet originală, care se distanța total de stilul clasic impus de studiourile Disney, potrivit Like5.ro.
Cântecele Renașterii (1969) - Regia: Mirel Ilieșiu
- Un alt succes major la categoria scurtmetraj. Această distincție de prestigiu i-a servit regizorului Mirel Ilieșiu ca un adevărat „pașaport”, permițându-i ulterior, din 1970, să își continue cu succes cariera cinematografică în Franța.
Trafic (2004) - Regia: Cătălin Mitulescu
- Câștigător al trofeului Palme d’Or pentru cel mai bun scurtmetraj, filmul spune o poveste captivantă despre cum presiunea și responsabilitățile de familie se intersectează cu momente neprevăzute, totul pe parcursul savurării unei cafele cu o tânără necunoscută.
4 luni, 3 săptămâni și 2 zile (2007) - Regia: Cristian Mungiu
- O bornă istorică: primul trofeu Palme d’Or acordat unui lungmetraj românesc. Filmul prezintă drama brutală și realistă a avorturilor ilegale din România comunistă, fiind construit ca un thriller captivant. Producția a devenit cartea de vizită internațională a regizorului, dar și a actorilor Anamaria Marinca, Laura Vasiliu și Vlad Ivanov.
Megatron (2008) - Regia: Marian Crișan
- Scurtmetrajul a cucerit juriul de pe Croazetă și a adus cel de-al cincilea Palme d'Or în palmaresul țării. Deși filmul a strâns peste 30 de selecții la festivaluri internaționale, „Megatron” a rămas singura prezență a regizorului Marian Crișan în cadrul competiției de la Cannes.
Emmanuel Macchia și Valentin Campagne au câștigat premiul pentru interpretare masculină
Actorii Emmanuel Macchia și Valentin Campagne, care interpretează doi tineri soldați care se îndrăgostesc în tranșee în timpul Primului Război Mondial în filmul „Coward” al lui Lukas Dhont, au câștigat sâmbătă premiul pentru interpretare la Cannes.
Macchia, care în urmă cu doar câteva luni era un simplu student la arhitectură fără nicio experiență în teatru sau cinematografie, a catalogat succesul drept „totalmente nebunesc”, mărturisind că filmările i-au schimbat viața într-atât încât i-a fost imposibil să mai revină la studiile universitare.
Pe scena de la Cannes, primind trofeul pentru rolul său din această dramă ce urmărește pasiunea ascunsă dintre doi tineri soldați în haosul Primului Război Mondial, actorul debutant și-a exprimat speranța că filmul va inspira tinerii din întreaga lume să aibă curajul de a se accepta și de a se iubi pe ei înșiși.
„Sper din tot sufletul că acest film va permite tinerilor, fetelor și tinerilor în general să se iubească pe sine și să se accepte așa cum sunt”, a declarat foarte emoționat belgianul.
Emmanuel Macchia, actor din întâmplare
Prezența sa magnetică pe afișul filmului „Coward”, al treilea lungmetraj regizat de Lukas Dhont, s-a datorat unei simple întâmplări, după ce cineastul și regizorul de casting l-au abordat la ieșirea de la facultate, atrași de zâmbetul său. Pentru a intra în pielea personajului Pierre - un tânăr recrut care, pe fondul atracției pentru Francis, ajunge să facă parte din trupele de soldați ce montau spectacole de cabaret aproape de front pentru a distra armata -, Emmanuel Macchia a trecut prin trei luni de pregătiri intense, ce au inclus cursuri de istorie, dans, canto și antrenamente militare cu cai.
În schimb, partenerul său de ecran, francezul Valentin Campagne, în vârstă de 22 de ani, avea deja experiența competiției de la Cannes din anul precedent, cu filmul „Dossier 137”. Interpretând rolul unui lider de revistă care încearcă să îndulcească ororile războiului, Campagne a profitat de momentul primirii premiului pentru a transmite un mesaj emoționant despre importanța de a trăi, de a iubi și de a accepta propria vulnerabilitate.
Cea mai bună interpretare feminină
Actrița belgiană Virginie Efira și actrița japoneză Tao Okamoto au primit sâmbătă premiul pentru cea mai bună interpretare feminină la Festivalul de la Cannes pentru rolurile lor din filmul „All of a sudden” al regizorului japonez Ryūsuke Hamaguchi.
Virginie Efira interpretează rolul unei directoare de azil de bătrâni care încearcă să-și umanizeze instituția și care se întâlnește cu o regizoare japoneză bolnavă de cancer incurabil, interpretată de Tao Okamoto.
Juriul a premiat astfel legătura profundă creată în film între personajele lor, Efira învățând chiar limba japoneză pentru această partitură complexă. Pe scenă, vedeta belgiană a descris colaborarea ca pe o adevărată „experiență de viață”, marcând astfel un nou vârf într-o carieră impresionantă, începută în televiziune ca prezentatoare de divertisment și consacrată ulterior prin roluri puternice pe marile ecrane și un premiu César obținut în 2023, potrivit AFP.
Alături de ea, japoneza Tao Okamoto a obținut primul său rol major din carieră, o performanță remarcabilă pentru fotomodelul francofon în vârstă de 41 de ani, cunoscută anterior doar pentru apariții în blockbustere de acțiune precum „Wolverine” sau „Batman v Superman”.
Aflată la prima sa experiență cinematografică în limba franceză, Okamoto a mărturisit că prezența la Cannes reprezintă împlinirea celui mai mare vis al său, fiind profund marcată de filmările realizate într-un azil real.
Premiul colectiv primit de cele două actrițe reia o tradiție celebră a festivalului, care a mai recompensat în trecut distribuții feminine la indigo, cum au fost cazurile memorabile ale actrițelor din „Volver” în 2006 (printre care Penélope Cruz) sau protagonistelor din „La Vie d'Adèle” în 2013 (Léa Seydoux și Adèle Exarchopoulos).
22robert03 23.05.2026, 23:09
Formidabil, felicitări întregii echipe.
OanaMiron 24.05.2026, 01:36
Este o victorie a artei, creatiei si umanismului impotriva experientelor care au adus o pata de rusine pe obrazul umanitatii. Este cea mai buna dovada ca binele exista si nu trebuie sa ne indoim niciodata de faptul ca va triumfa si lucrurile se vor aseza asa cum trebuie, cand le va veni randul. Iata cum putem vedea pests ani ca o drama umana a avut totusi rolul ei si a trebuit sa se intample, tocmai ca in final sa ajute sa nu se mai intample. Cinema-ul este despre lumini si umbre, ca si vista, ca si universul in care traim. Fara umbre nu putem avea un tablou, o fotografie, un portret. Si exact asta face Mungiu prin filmele sale - face fotografii ale ceea ce s-a intamplat. Aceste fotografii sunt atat de clare, fara adaosuri sau stersaturi, ca nu au cum sa nu aibe un impact pozitiv. Asta face arta adevarata - te zdruncina si te impinge la reflectie si introspectie, sa vezi cum te raportezi la o idee, la o valoare, la o imagine, la un sentiment. Mungiu este despre oameni.
OanaMiron 24.05.2026, 02:04
Este o victorie a artei, creatiei si umanismului impotriva experientelor care au adus o pata de rusine pe obrazul umanitatii. Este cea mai buna dovada ca binele exista si nu trebuie sa ne indoim niciodata de faptul ca va triumfa si lucrurile se vor aseza asa cum trebuie, cand le va veni randul. Iata cum putem vedea pests ani ca o drama umana a avut totusi rolul ei si a trebuit sa se intample, tocmai ca in final sa ajute sa nu se mai intample. Cinema-ul este despre lumini si umbre, ca si vista, ca si universul in care traim. Fara umbre nu putem avea un tablou, o fotografie, un portret. Si exact asta face Mungiu prin filmele sale - face fotografii ale ceea ce s-a intamplat. Aceste fotografii sunt atat de clare, fara adaosuri sau stersaturi, ca nu au cum sa nu aibe un impact pozitiv. Asta face arta adevarata.
Farfuridi 24.05.2026, 06:02
Miracles still happens....într-o țară cu 50% analfabeți funcționali👍👍👍