Cât au încasat partidele și cât revine organizațiilor minorităților

Din această sumă de 705 milioane de lei, partidele politice au declarat venituri de aproximativ 323 de milioane de lei și cheltuieli de 402 milioane de lei. Restul banilor aparține organizațiilor minorităților naționale, incluse separat în analiza EFOR.

Raportul arată că 2025 nu a mai atins nivelul record din 2024, când subvențiile și rambursările pentru campanii au depășit un miliard de lei. Chiar și așa, finanțarea partidelor a rămas la un nivel ridicat, iar experții atrag atenția că banii pentru activitatea curentă și cei pentru campanii nu pot fi separați complet.

Doar 68 de partide din 270 au publicat datele obligatorii

Potrivit EFOR, doar 68 de partide din totalul de 270 au publicat datele obligatorii în Monitorul Oficial. Analiza se bazează pe informațiile disponibile până la 14 mai 2026 și include declarații fiscale pentru 92 de partide politice și organizații ale minorităților naționale.

În ultimii șapte ani, partidele politice și organizațiile minorităților naționale au avut venituri și cheltuieli de aproape 5 miliarde de lei.

AUR, PSD, PNL și USR, cele mai mari venituri declarate

În 2025, cele mai mari venituri declarate contabil au fost la AUR, cu aproximativ 90,8 milioane de lei. PSD a raportat 79 de milioane de lei, PNL 69 de milioane de lei, iar USR 65,7 milioane de lei.

Partidele din România au primt 705 milioane de lei de la stat în 2025, dar au cheltuit 731 de milioane: cine a luat cei mai mulți bani și pe ce i-au dat
Foto: raport Expert Forum

EFOR arată că veniturile private, adică donațiile, cotizațiile și împrumuturile, reprezintă mai puțin de o treime din finanțarea partidelor. Cotizațiile au însumat 40,6 milioane de lei.

Împrumuturile au ajuns la 112 milioane de lei

Împrumuturile au devenit principala formă de finanțare privată a partidelor. În 2025, acestea au ajuns la 112 milioane de lei.

PSD a avut cele mai mari împrumuturi, de 83 de milioane de lei. AUR a raportat 25,8 milioane de lei, PUSL 1,9 milioane de lei, USR 970.000 de lei, iar PNL doar 30.000 de lei, prin organizația PNL Botoșani.

Partidele din România au primt 705 milioane de lei de la stat în 2025, dar au cheltuit 731 de milioane: cine a luat cei mai mulți bani și pe ce i-au dat
Foto: raport Expert Forum

EFOR avertizează că împrumuturile pot deveni o metodă prin care se creează influență politică. Raportul critică și termenul de returnare, de până la trei ani, considerat prea lung, mai ales în perioade electorale.

Donațiile au fost mult mai mici

Donațiile mari au fost mult mai mici decât împrumuturile. Cele de la persoane fizice, peste pragul de 10 salarii minime brute, au însumat 6,6 milioane de lei. Donațiile de la persoane juridice au fost de aproximativ 692.000 de lei.

La persoane fizice, cele mai mari sume au mers către PNL, 3 milioane de lei, USR, 1,3 milioane de lei, și PSD, 900.000 de lei. La persoane juridice, PNL a declarat 419.600 de lei, PUSL 200.000 de lei, USR 55.892 de lei, iar UDMR 17.000 de lei.

Opt partide au primit subvenții de 232 de milioane de lei

Din bani publici, opt partide au primit în 2025 subvenții totale de 232 de milioane de lei. PSD a primit 76,9 milioane de lei, AUR 45,5 milioane de lei, PNL 41,9 milioane de lei, USR 29,8 milioane de lei, SOS România 19,8 milioane de lei, POT 15,9 milioane de lei, iar PMP și Forța Dreptei câte un milion de lei.

În același an, partidele au cheltuit din subvenții 244 de milioane de lei. PSD a cheltuit 97 de milioane de lei, PNL 41 de milioane de lei, AUR 39,9 milioane de lei, USR 37,4 milioane de lei, SOS România 16,8 milioane de lei, iar POT 8,5 milioane de lei.

Aproape jumătate din banii din subvenții s-au dus pe presă și propagandă

Cea mai mare parte a banilor din subvenții a mers către presă și propagandă. Raportul EFOR arată că partidele au cheltuit 117 milioane de lei pentru această categorie, adică 48% din totalul cheltuielilor din subvenții.

Alte 27 de milioane de lei, adică 11%, au fost cheltuite pentru personal. Aproape 22 de milioane de lei, adică 9%, au mers către investiții în bunuri mobile și imobile. Pentru activități cu caracter politic s-au cheltuit 13 milioane de lei, iar pentru consultanță politică 11 milioane de lei.

PSD, USR și PMP au cheltuit mai mult decât au primit

PSD, USR și PMP au cheltuit în 2025 mai mult decât au primit din subvenții. PSD și USR au ajuns fiecare la 126% din suma primită, iar PMP la 135%.

POT a cheltuit 54% din banii primiți, PNL 98%, AUR 88%, iar SOS România 85%. Explicația este că partidele pot păstra banii de la un an la altul și nu sunt obligate să returneze fondurile necheltuite.

EFOR a identificat venituri în avans de 57 de milioane de lei la partidele parlamentare care primesc subvenții, bani care cel mai probabil reprezintă economii din anii anteriori.

Statul a rambursat 888 de milioane de lei pentru alegeri

Pentru alegerile din ultimii doi ani, Autoritatea Electorală Permanentă a rambursat 888 de milioane de lei. Din această sumă, 232,8 milioane de lei au fost pentru alegerile parlamentare, 104 milioane de lei pentru europarlamentare, 219 milioane de lei pentru locale, 210 milioane de lei pentru prezidențialele din 2025 și 123 de milioane de lei pentru prezidențialele din 2024.

EFOR susține că rambursările mari și faptul că statul acoperă aproape toate cheltuielile partidelor încurajează dependența politicienilor de bani publici.

Organizațiile minorităților au avut venituri de 381 de milioane de lei

Raportul include și organizațiile minorităților naționale. În 2025, 20 de organizații ale minorităților au primit la începutul anului 296 de milioane de lei din bani publici. În 2026, suma alocată a fost de 266 de milioane de lei.

Conform datelor declarate la ANAF, EFOR a identificat în 2025 venituri de 381 de milioane de lei la aceste organizații, sumă care include și alte surse de finanțare.

UDMR nu primește subvenție ca partid, deși ar avea dreptul, pentru că a ales să primească bani pentru activitatea organizațiilor minorităților naționale.

Raportul atrage atenția că finanțarea partidelor rămâne greu de urmărit. Datele publicate în Monitorul Oficial și pe site-ul AEP nu sunt uniforme, iar unele partide depun rapoarte foarte sintetice. EFOR arată că publicul nu află suficient de clar cine finanțează partidele și campaniile iar numele donatorilor sau cotizanților se publică doar de la echivalentul a 10 salarii minime brute, iar împrumuturile de la 100 de salarii minime brute.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.