7 țări europene dărâmă peste 600 de baraje și „eliberează” 3.740 de kilometri de râuri. Unele adăposteau oi

Nu este vorba doar despre baraje mari, spectaculoase, ci și despre stăvilare, podețe, ecluze sau mici construcții vechi care blochează apa și migrația peștilor. Multe dintre ele nu mai sunt folosite de ani sau chiar de decenii, dar continuă să rupă râurile în bucăți și să afecteze ecosistemele.

Peste 3.700 de kilometri de râuri au fost reconectați

Raportul Dam Removal Europe arată că în 2025 au fost eliminate cel puțin 603 bariere de pe râurile europene, cu 11% mai multe decât în 2024. Prin aceste lucrări, peste 3.740 de kilometri de râuri au fost reconectați, adică apa poate curge din nou mai aproape de forma ei naturală, în încercarea de a readuce râurile la un curs mai firesc și de a ajuta fauna sălbatică, în special peștii migratori,

Este al cincilea an consecutiv în care Europa stabilește un nou record la eliminarea acestor structuri. Față de primul bilanț oficial, realizat în 2020, numărul barierelor eliminate anual a crescut de aproximativ șase ori.

Un baraj vechi din Islanda, demolat după decenii în care a blocat peștii

În Islanda, un baraj dărăpănat de pe râul Melsá a fost îndepărtat în luna decembrie 2025. Structura alimentase cândva o fermă, dar nu mai producea energie. Cu toate acestea, continua să blocheze migrația peștilor. Hamish Moir, inginer fluvial la compania scoțiană CBEC, care a oferit sprijin tehnic pentru demolare, a spus că vechea centrală nu mai avea nicio utilitate.

„Nu furniza electricitate; în vechea centrală electrică trăiau oi”, a declarat el pentru The Guardian.

Demolarea a fost importantă și simbolic: a fost primul baraj eliminat oficial de Islanda de pe râurile sale. În același timp, țara a intrat într-o mișcare tot mai puternică în Europa, unde tot mai multe state renunță la bariere vechi care nu mai au un rol economic clar.

Suedia, Finlanda și Spania sunt în frunte

Suedia a fost țara cu cele mai multe bariere eliminate în 2025: 173. Pe locul al doilea s-a aflat Finlanda, cu 143, iar pe locul al treilea Spania, cu 109. Regatul Unit a eliminat 35 de bariere.

Islanda și Macedonia de Nord au eliminat astfel de structuri pentru prima dată în 2025. În Macedonia de Nord, lucrările au vizat râurile Kriva și Pčinja, iar în Norvegia un baraj vechi de 6 metri de pe râul Vinstra a fost dinamitat.

Cele mai multe bariere eliminate nu au fost construcții uriașe. Peste trei sferturi dintre ele aveau sub doi metri înălțime. Tocmai aceste structuri mici sunt, de multe ori, cel mai ușor și mai ieftin de îndepărtat, mai ales când nu mai sunt folosite.

De ce sunt demolate barajele vechi

Barajele și stăvilarele au fost construite timp de secole pentru mori, hidroenergie, navigație, irigații sau controlul apei. Problema este că multe au rămas pe râuri mult după ce și-au pierdut utilitatea. Chris Baker, directorul filialei europene a Wetlands International, spune că Europa a tratat mult timp râurile ca pe instrumente economice.

„Timp de secole, Europa a tratat râurile ca pe motoare ale creșterii economice, construind baraje pentru mori și hidroenergie, îndreptându-le pentru navigație și îngropându-le sub orașe”, a declarat el pentru sursa citată.

Prețul ecologic a fost însă foarte mare. Barierele opresc migrația peștilor, modifică temperatura apei, blochează transportul sedimentelor și schimbă felul în care trăiesc plantele și animalele din râu.

Peștii migratori au scăzut dramatic în Europa

Una dintre cele mai mari probleme este impactul asupra peștilor migratori. Populațiile de pești migratori de apă dulce din Europa au scăzut cu aproximativ 75% din 1970, iar fragmentarea râurilor este considerată unul dintre factorii importanți. Pentru multe specii, un baraj vechi de câțiva metri poate fi suficient ca să blocheze accesul spre zonele de reproducere. Când astfel de bariere sunt îndepărtate, peștii pot urca din nou pe râu, iar ecosistemul începe să se refacă.

Specialiștii spun că refacerea cursului natural al râurilor nu ajută doar fauna sălbatică, ci și oamenii. Râurile mai sănătoase pot reduce riscul de inundații în unele zone, pot îmbunătăți calitatea apei și pot face ecosistemele mai rezistente la secetă și schimbări climatice.

Nu toate demolările sunt simple

Totuși, îndepărtarea barierelor nu trebuie făcută la întâmplare. Cercetătorii atrag atenția că unele structuri artificiale pot încetini și răspândirea speciilor invazive. Dacă un baraj este eliminat fără analiză, există riscul ca anumite specii nedorite să se deplaseze mai ușor dintr-o zonă a râului în alta. Ellen Dolan, biolog la Queens University Belfast, a explicat că primele efecte ale reconectării pot fi rapide, dar pe termen lung pot apărea și presiuni noi.

„Cu o pregătire atentă, monitorizare și gestionare pe termen lung, aceste riscuri pot fi reduse la minimum”, a spus cercetătoarea pentru The Guardian.

Cu alte cuvinte, ideea nu este ca orice baraj să fie demolat peste noapte, ci ca autoritățile să identifice structurile vechi, inutile sau periculoase și să vadă unde eliminarea lor ajută cu adevărat râul.

Europa are peste un milion de bariere pe râuri

Râurile Europei sunt printre cele mai fragmentate din lume. Peste un milion de bariere rup cursurile de apă de pe continent, iar zeci de mii dintre ele sunt considerate învechite sau fără utilitate clară.

Legea UE pentru refacerea naturii, intrată în vigoare în 2024, cere explicit eliminarea barierelor vechi, astfel încât râurile și lacurile să fie reconectate. Obiectivul Uniunii Europene este refacerea a 25.000 de kilometri de râuri cu curgere liberă până în 2030.

Mișcarea se extinde și în afara Europei

Europa nu este singura care își regândește relația cu barajele vechi. În Statele Unite, râurile sunt fragmentate de peste 550.000 de baraje și de aproximativ 300.000 de bariere legate de drumuri, iar o mare parte dintre baraje au depășit durata medie pentru care au fost proiectate. În 2025, 100 de baraje au fost demolate în SUA, potrivit datelor American Rivers citate de The Guardian.

În China, eforturile de conservare au dus în ultimii ani la eliminarea a sute de baraje de pe fluviul Yangtze. Este o schimbare de perspectivă: multe construcții care altădată erau văzute doar ca semne ale dezvoltării sunt acum analizate și prin efectele lor asupra naturii.

Chris Baker spune că tot mai mulți oameni înțeleg că barajele vechi nu trebuie păstrate doar pentru că există.

„Oamenii înțeleg tot mai mult că barajele învechite nu sunt monumente care trebuie să rămână pentru totdeauna. Multe sunt pur și simplu relicve industriale îmbătrânite, care continuă să provoace daune ecologice”, a spus el.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE