Ce este nZEB, standardul pe care îl vedem tot mai des menționat în anunțurile dezvoltatorilor? VIDEO
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Românii aflați în căutarea unei locuințe într-un ansamblu rezidențial nou se tot întâlnesc cu anunțuri în care dezvoltatorii menționează că proiectul lor este construit respectând standardele nZEB. Dar ce înseamnă, de fapt, acest lucru?
Cuprins:
Abrevierea nZEB vine de la nearly-Zero Energy Building, o cerință respectată în toate statele membre ale Uniunii Europene, obligatorie atât pentru clădirile noi, cât și pentru cele care intră în lucrări majore de renovare.
Standardul nZEB îți oferă garanția că locuința pe care urmează să o cumperi este eficientă din punct de vedere energetic.
Acesta face referire la clădirile cu consum de energie aproape zero sau foarte scăzut și acoperit în proporție de cel puțin 30% cu energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsă la fața locului sau în apropiere, pe o rază de 30 de kilometri față de clădire.
În România, acest standard este obligatoriu din anul 2021.
Te poți asigura că nZEB nu rămâne doar pe hârtie?
Atunci când vor să facă o achiziție, cumpărătorii ar trebui să apeleze mai întâi la un specialist sau să ceară concret documentele care atestă că se îndeplinește standardul nZEB pentru construcția respectivă. Doar așa pot fi siguri că știu pe ce urmează să dea banii, este de părere Sergiu Sârbu, auditor energetic și administrator Certific.ro.
“În România avem lucrurile puse la punct ca și flux. Se face proiectul de arhitectură, se conformează energetic nZEB, se autorizează și se execută verificat de proiectantul de specialitate, beneficiar și de dirigintele de șantier. Dacă se pune totul în operă, ai șanse mari să fie nZEB. Uneori, sărind etapele acestea, actele tot se semnează, se face recepția și se face un certificat energetic nZEB, dar (n.r. standardul) s-ar putea să fie doar pe foaie”, a explicat Sârbu în cadrul webinarului “Întreabă Expertul” organizat de Imobiliare.ro.
În opinia sa, dezvoltatorii ar trebui să poată să le pună la dispoziție potențialilor cumpărători fotografii din timpul lucrărilor de construcții, dar și acte care să ateste faptul că standard nZEB a fost respectat.
Costuri de dezvoltare cu 50% mai mari
Practic, prin implementarea standardului nZEB sunt folosite materiale și tehnologii care asigură unei clădiri un nivel superior de eficiență energetică. Dar acestea vin la pachet și cu costuri mai mari.
“Costurile de dezvoltare au crescut estimativ cu 50%, influențate de multipli factori. (…) Obligațiile impuse de nZEB, echipamentele suplimentare necesare și creșterea costurilor de construcție sunt motive evidente pentru aceste scumpiri. Investițiile în echipamente energetice eficiente și izolații performante asigură economii pe termen lung și eficiență energetică, dar aduc o creștere imediată a prețului de achiziție”, a explicat pentru Imobiliare.ro Liria Themo, marketing manager Atria Urban Resort, proiect aflat în București, în vecinătatea Lacului Străulești.
Inflația și dobânzile mai mari pentru finanțări au impactat, de asemenea, costurile de dezvoltare, în opinia sa.
Construcția ansamblului a început înainte de introducerea standardului nZEB în legislația din România. Dezvoltatorul a făcut tranziția către acesta începând cu faza a treia a proiectului.
“Tranziția către standardul nZEB a implicat o îmbunătățire a specificațiilor de proiectare presupunând redimensionarea izolației termice a anvelopei clădirilor de la 10 cm la 15 cm, utilizarea tâmplăriei cu eficiență energetică ridicată (profil PVC premium, sticlă de tip tripan cu baghetă caldă), montarea recuperatoarelor de căldură și integrarea panourilor solare pe terasele clădirilor. Aceste ajustări au implicat obținerea avizelor necesare și implementarea tehnologiilor moderne, cu impact asupra bugetului și logisticii”, a mai explicat Themo.
Următorul pas pentru asigurarea eficienței energetice
Standardul nZEB a fost introdus prin Directiva europeană 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor. Aceasta stabilește cadrul pentru ca statele membre să reducă consumul global de energie al clădirilor din întreaga uniune, în contextul în care clădirile sunt responsabile de aproximativ 40% din consumul de energie al UE, de mai mult de jumătate din consumul de gaze al UE - în principal prin încălzire, răcire și apă caldă menajeră - și pentru 35% din emisiile de gaze cu efect de seră legate de energie.
Mai mult, statisticile oficiale arată că aproximativ 75% din parcul imobiliar este ineficient din punct de vedere energetic, circa 35% dintre clădirile din UE au peste 50 de ani, iar rata medie anuală de renovare energetică este de doar 1%.
În România, sectorul rezidențial are cea mai mare pondere a consumului de energie, aproximativ 81%. Tot la nivel național, jumătate dintre clădiri au fost construite fie înainte de 1961, fie între anii 1961-1970, conform datelor cuprinse în Strategia Națională de Renovare pe Termen Lung.
Directiva 2010/31/UE a fost revizuită pe parcursul acestui an pentru ca în viitorul apropiat să se facă tranziția de la nZEB la ZEB, zero-emission buildings, adică clădiri cu emisii zero.
O clădire cu emisii zero este definită de Comisia Europeană ca fiind o clădire cu o performanță energetică ridicată, cu o cantitate foarte mică de energie încă necesară acoperită în totalitate de energie din surse regenerabile și fără emisii de carbon la fața locului din combustibili fosili.
