Ce prețuri au drogurile care se vând în România și cum țin legătura traficanții cu clienții lor: „Mai are băiatul ăla al tău tricouri?” 

• Libertatea dezvăluie într-un serial „Narcos de România” amploarea fenomenului drogurilor în România, impactul lor asupra populației, precum și metodele prin care drogurile ilicite sunt aduse pe piața din România. 

„Oriunde, orice, oricine” este concluzia lui Alexis Goosdeel, directorul Observatorului European pentru Droguri şi Toxicomanie, în prefața Raportului european privind drogurile lansat în 2022. „Ne confruntăm astăzi cu o situație în care putem observa aproape peste tot impactul problemelor legate de droguri”. 

Luna trecută, Bogdan a mers la festivalul SAGA, împreună cu câțiva prieteni, ca să se distreze. În prima noapte, i s-a făcut rău și a ajuns la spital, în stop cardio-respirator. La testul rapid antidrog, tânărul a ieşit pozitiv pentru ecstasy şi metamfetamină. Din păcate, medicii nu l-au mai putut salva. Ce l-a ucis pe Bogdan?

Ecstasy, adus în ţară cu valiza

Ecstasy sau „Molly” se vinde sub formă de comprimate ce conţin MDMA (metilen-dioxi-metamfetamina), un drog sintetic. Pastilele, denumite „pills-uri” sau „boabe”, au diferite forme (rotundă, hexagonală, cap de tigru, căluţ de mare etc.), culori (albastre, roz, gri etc.) şi logouri ștanțate pe ele („Tesla”, „Maserati, „Punisher”, „Red Bull” etc.), în funcţie de laboratorul improvizat în care au fost fabricate. 

Recomandări

CNAIR a cerut voie să taie plopii bătrâni de pe marginea unei șosele, a primit „undă verde”, dar n-a mai făcut nimic: un copac s-a prăbușit ulterior și a ucis un om. Cum se apără compania

Din sentinţele pe trafic de droguri pronunţate de instanţe în ultima lună rezultă că pastilele de ecstasy ajung în România aduse îndeosebi din Olanda. Raportul pe 2021 al Agenţiei Naţionale Antidrog menţionează şi alte ţări de provenienţă ale MDMA: Germania, Belgia şi Spania.  

● În noiembrie anul trecut, Claudiu Popa se întorcea cu un microbuz din Olanda. La vama Nădlac, la un control al bagajelor, în valiza lui au fost găsite două pungi cu 3.900 de pastile de ecstasy şi 850 de grame de amfetamină. El a susţinut că aducea drogurile pentru altcineva şi că urma să primească 1.000 de euro pentru acest serviciu.

● Cu 5.000 de pastile ecstasy ascunse într-un rucsac a venit din Olanda, în februarie 2020, Florin Gligore. Bărbatul s-a urcat într-un microbuz care a intrat în ţară tot pe la vama Nădlac. Ajuns în Arad, el i-a predat drogurile lui Călin Mura, care îi promisese 1.000 de euro în schimbul transportului. 

● 400 de pastile de ecstasy au adus, tot din Olanda, Luba Zoltan şi Florin Porumbescu, în mai anul trecut. Drogurile erau ascunse în cotiera mobilă a banchetei din spate. În drum spre casă, cei doi au oprit la un hotel din Braşov, unde au chemat două lucrătoare sexuale pe care le-au plătit cu bancnote de 500 de euro false. A doua zi, când fetele au mers la casa de schimb valutar şi au descoperit că au fost înșelate, au anunţat poliţia, iar maşina dealerilor de droguri a fost dată în consemn şi oprită în trafic.

Recomandări

De ce candidatura lui Cîrstoiu vulnerabilizează alianța PNL-PSD

Prețul consumului de ecstasy

O pastilă de ecstasy costă 50 de lei, dar preţul poate ajunge și la 70 de lei, dacă tranzacția se face în proximitatea unui festival de muzică. 

Consumul de ecstasy crește riscul deshidratării și al hipertermiei, care devine şi mai mare atunci când consumatorii se află într-un spaţiu închis, în care sunt foarte activi, cum ar fi un club. Hipertermia poate cauza leziuni ale creierului, insuficiență renală, insuficiență cardiacă și, în unele cazuri, chiar moartea, conform National Institutes of Health din Statele Unite (NIH), agenția națională de cercetare în probleme de sănătate, subordonată Ministerului Sănătății american.  

În cursul anului 2019, conform Raportului european privind drogurile, 78 de persoane au fost admise la tratament pentru consum de MDMA. Dintre acestea, 68 au fost admise pentru prima dată, iar 10 au primit tratament și anterior. 

Recomandări

Studiu InfoClima: Patru milioane de români, expuși zilnic la poluarea fonică produsă de traficul rutier. Cum sunt afectate starea de sănătate și calitatea viețiim sunt afectate starea de sănătate și calitatea vieții

Pe termen lung, consumul de ecstasy poate cauza leziuni permanente ale creierului și pierderi de memorie. Într-un rechizitoriu, procurorii DIICOT notează că un studiu pe animale a arătat că doar 4 zile de consum exagerat de ecstasy pot provoca leziuni atât de mari ale creierului, încât efectele pot fi văzute chiar și 6-7 ani mai târziu.

Conform ANA, doar jumătate dintre adolescenții de 16 ani din România consideră consumul regulat de ecstasy ca având un risc ridicat. 

Drogul care se „paraşutează”

Un alt drog sintetic pe care tinerii îl caută este metamfetamina (MD) sub formă de cristale mici, care se consumă fie amestecate în apă, fie cu o „paraşută”, adică strânse într-o bucăţică de șervețel care e catapultată pe gât. Un singur gram de drog costă între 200 şi 400 de lei.

Consumul de metamfetamină poate avea ca efecte: psihoza (inclusiv: paranoia, halucinații, activitate motorie repetitivă), modificări în structura și funcția creierului, deficite de gândire și abilități motorii, pierderi de memorie, comportament agresiv sau violent, tulburări de dispoziție, probleme dentare severe, scădere în greutate, se arată într-un articol publicat pe medijobs.ro.

Metamfetamina ajunge în România şi în colete expediate prin curier. În iunie anul trecut, poliţiştii de frontieră de la Aeroportul Otopeni au descoperit, într-o cutie expediată din Germania, 70 de grame de drog, ascunse într-o pungă învelită în folie de aluminiu. Destinatarul era George Miija, un bărbat din Bucureşti, care a mărturisit că îşi comandase metamfetamina de pe internet. 

Plicul din cutia poştală

Şi amfetamina praf („speed”, cum e denumită în limbajul consumatorilor) vine tot din Germania. Sau din Olanda, Siria şi Belgia, potrivit raportului ANA. În martie anul trecut, Tudor Ghiță a primit din Hamburg 39 de grame de amfetamină şi 51 de grame de metamfetamină. Marfa i-a ajuns în Bucureşti într-un plic, prin poştă. Cel care livra corespondenţa le-a declarat poliţiştilor că nu era prima oară când bărbatul primea astfel de scrisori din Germania.

Tot prin Poşta Română primea plicuri cu amfetamină şi Andrei Perşinaru, un bărbat din Ploieşti. El a mărturisit că îşi comanda câte 50-100 de grame de droguri de pe site-uri darknet, din Germania sau Olanda, plătind în criptomoneda bitcoin. Judecătorii au stabilit că drogurile erau introduse în ţară pentru a fi revândute.

Amfetamina praf se vinde adesea amestecată cu cofeină şi costă între 100 şi 120 de lei/gramul. „E un soi de cocaină ieftină, de culoare alb-gălbuie, cu miros de şampon”, spune cineva care ştie cum arată drogul. 

Consumul de „speed” poate provoca tahicardie, atacuri de cord, de anxietate sau de panică, manifestări paranoide, dureri de cap, insomnie, palpitaţii, scăderea poftei de mâncare.

Iarba care usucă

„Ecstasy” şi „speed”-ul sunt droguri populare în rândul tinerilor, însă în fruntea clasamentului rămâne, potrivit Raportului ANA, canabisul. Denumit şi „iarbă”, „weed” sau marijuana, pe rit vechi, un gram de canabis costă între 50 şi 70 de lei, în funcţie de numărul dealerilor prin mâna cărora a trecut, dar şi de eficienţa poliţiei din acea zonă. 

Cei care încep să consume canabis înainte de 16 ani sunt predispuși la boli psihice, se menţionează într-un rechizitoriu DIICOT. Canabisul afectează negativ capacitatea de învățare și memoria, iar daunele pot persista mult timp după ce efectele drogului dispar. 

Potrivit raportului ANA, 1% dintre elevi au început să consume canabis de la vârsta de 13 ani sau mai devreme. 

În 2020, an de pandemie, au fost înregistrate 589 de cazuri de urgențe medicale apărute din cauza consumului de canabis. 58,3% din pacienţi aveau sub 25 de ani. 

Canabisul e adus în România, cu kilogramele, din Spania, Portugalia, Olanda, Cehia, Siria și Marea Britanie sau e produs aici, în culturi ale „micilor întreprinzători”.

De unde vin „legalele” consumate de tineri

„Legalele” (etnobotanicele) sau noile substanțe psihoactive (NSP) sunt primele în „topul” celor mai consumate droguri din România. Pentru adolescenţi, ele ocupă poziţia a doua, după canabis. Potrivit Raportului ANA, 3,2% dintre elevii de 16 ani au declarat că s-au drogat măcar o dată cu etnobotanice. 

Estimările naționale privind consumul de substanțe psihoactive noi din ultimul an (excluzând ketamina și GHB) în rândul adulților tineri (15-34 de ani) ajung la 5,1% în România, arată raportul european. De altfel, țara noastră s-a confruntat cu o criză a „etnobotanicelor”, care au apărut pe piață prin „magazinele de vise”, în urmă cu mai bine de 10 ani. 

Astăzi ele se vând la gram sau la plic, amestecate cu frunze de ceai de la plafar, iar preţul diferă, în funcţie de substanţele folosite şi de tipul de drog.

Dealerii comandă substanță psihoactivă pură, plătind cu cardul sau în bitcoin, pe site-uri din Europa sau din China care anunţă că „toate produsele noastre sunt folosite doar în scopul cercetărilor în laborator, nu pentru consumul uman”. 

Printre efectele cronice ale consumului de etnobotanice sunt „afectarea ireversibilă a memoriei, modificări de comportament şi judecată, impulsivitate, depresie, psihoze cronice”, explică dr. Ilie Laura-Mădălina, medic psihiatru la Spitalul Militar de Urgenţă din Focșani. 

Deși raportul ANA remarcă o încetinire a ritmului de creştere a consumului pentru majoritatea drogurilor ilicite, consumul de noi substanţe psihoactive se află în creștere alarmantă, atât în rândul populaţiei generale, cât și al celei tinere. Cei mai mulți consumatori au între 15 și 34 de ani. De altfel, și la nivel european, noile substanțe psihoactive care intră aproape săptămânal pe piață complică și mai mult răspunsul autorităților la problemele asociate consumului de droguri. 

Heroina, drog de Bucureşti

Potrivit celor de la ANA, consumul de heroină continuă să fie observat în special în București, unde, în 2020, erau 7.000 de consumatori de droguri injectabile. Cifrele neoficiale sunt însă mai mari, susțin ONG-urile.

O doză de heroină costă între 40 şi 50 de lei, iar drogul e adus din Turcia şi Iran, via Belgia sau Germania. Majoritatea traficanţilor de heroină condamnaţi anul acesta provin din cele mai sărace cartiere ale Bucureştiului. Libertatea a arătat într-un reportaj ce înseamnă tratamentul cu metadonă pentru dependenții de heroină, dar și cât de dificil este să „prinzi loc” la un astfel de centru. 

Alte droguri care se consumă în România sunt:

• LSD – „timbre”, impregnate cu o substanţă puternic halucinogenă, ce se pun pe limbă. Sunt comandate din străinătate, de pe darknet, şi ajung în România prin poștă sau prin firmele de curierat. Un „timbru” LSD costă între 50 şi 60 de lei. 
• Ketamina („Keta” sau „Key”) – un anestezic pe care narcomanii îl prizează sau şi-l injectează. Un gram de „Keta” costă 200 de lei. 
• 2C-B („Tucibi” sau „cocaină roz”) – un drog sintetic, cu efecte psihedelice. În București, 2C-B se vinde cu 70 de lei/pastila.

Carduri de fidelitate pentru clienți

Dealerii şi consumatorii se întâlnesc virtual pe grupuri de conversaţii special create pe Wickr, Telegram, Snapchat, Surespot sau pe alte aplicaţii de telefon ce folosesc criptarea şi permit utilizatorilor să configureze ştergerea mesajelor după un anumit timp. 

Pentru tineri, consumul de droguri a devenit un comportament aproape contagios (aproape jumătate din cei chestionaţi în studiul psihologului Mihai Copăceanu au declarat că prietenii lor consumă droguri), aşa că ei îşi dau „invite” pe grupuri, unii altora.

Pentru a-i fideliza, Adrian Ghișa, din Baia Mare, a recurs la o metodă inedită: şi-a creat pe Surespot un cont – „yonica”, apoi a început să facă reclamă „magazinului” lui. Bărbatul vindea canabis, iar „magazinul”, ce funcționa în locuințe închiriate de el în Cluj, avea program fix. Clienţii plecau de acolo cu „cărți de vizită” pe care era scris mesajul „Thank You for supporting us – La yonica și ana”. 

Periodic, Ghișa le trimitea clienţilor, pe Surespot, mesaje despre prețuri, condiții de vânzare și plată: „Cardurile de fidelitate sunt disponibile în magazin. V-aș trimite o poză, dar nu am cameră. Vă aștept cu drag, zile frumoase. 150 de lei minimum o ștampilă. La 4 ștampile, un cadou gratis”. 

Kilometri şi „tricouri pe albastru” 

Când discută la telefon cu clienţii, traficanţii folosesc un limbaj codificat. Iată o convorbire interceptată de DIICOT Constanţa între Gabriel Mărgărit, un dealer de canabis, și clientul lui:

Client: Vin să ne vedem…?  
Dealer: Păi și unde vrei să mergi? (n.l. – în limbaj codat îl întreabă ce cantitate de droguri dorește să cumpere)
Client: Până la Coşereni (n.l. distanța București – Coşereni este de 50 km = 50 g de canabis)
Dealer: Câţi kilometri? În ce sat? Câţi km sunt pân-acolo?
Client: Cam… 50 km sunt pân-acolo. 

Într-un alt caz, drogurile erau poreclite „tricouri”:

Client: Mai are băiatul ăla al tău tricouri? 
Dealer:  Alo!
Client: Mai are băiatul ăla tricouri? Că aş vreau şi eu trei verzi şi două albe.
Dealer: Da, mă, da!

Ambii bărbați au mărturisit în anchetă că „verde” însemna canabis, iar „alb” – cocaină. Dealerul mai avea de vânzare şi „tricouri pe albastru”, adică pastile de ecstasy.

***

Dacă ai probleme de dependență sau o persoană apropiată are probleme de dependență, te poți adresa centrelor ANA sau clinicilor private, precum Aliat, pentru ajutor specializat. 

VA URMA: Primul traficant condamnat pentru ucidere, după moartea unui tânăr care a consumat droguri de la el.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro