„Se simt niște oameni de mâna a doua”, „pentru societate, ei sunt cei care nu contează”, „mulți oameni își tratează durerile emoționale cu droguri”. Acestea sunt câteva dintre lucrurile pe care le-au învățat reprezentanții centrului de sănătate al Asociației Române Anti-SIDA (ARAS) din București, unul dintre puținele locuri în care persoanele care se luptă cu o dependență de droguri pot urma un tratament de substituție cu metadonă.

În realitate, profilul celor care vin să se ia la trântă cu dependența de heroină aici este următorul, așa cum îl văd cei de la ARAS:

  • Media de vârstă, între 20 și 30 de ani. 
  • Dependenții sunt, în general, bărbați. 
  • Beneficiarii sunt exclusiv majori, iar în prezent iau tratament cu metadonă aici persoane cu vârsta cuprinsă între 18 și 60 de  ani.

Singurele criterii pentru ca o persoană să poată intra în tratament sunt: vârsta, trebuie să fie majoră și un test – care se face la evaluarea inițială – pozitiv la consumul de heroină sau metadonă.

Metadona este un opioid sintetic care poate fi folosit, cu prescripție medicală, drept calmant sau ca substitut pentru dependență de narcotice, cum ar fi heroina.

Reportaj la un centru de metadonă din București, unde se tratează dependența de heroină: „După ce am vândut cerceii mamei, am zis gata”
Un beneficiar al centrului ARAS din București

„Acum încă lupt cu mine. E greu”

Sergiu*, 42 de ani, a venit la centrul ARAS, într-o zi toridă de iunie, să-și ia doza zilnică de metadonă. A consumat heroină timp de 12 ani, dar de aproape 10 ani este „în pauză”. În ultimii 4 ani este beneficiar al centrului ARAS. Drumul până aici nu a fost însă ușor. 

„Am început în 98, în perioada aia în care a început toată lumea și nu se știa nimic despre ce și cum”, își amintește el.

Trei scenarii pentru viitorul războiului din Ucraina și de ce crede Washingtonul că prezentul este „sumbru”
Recomandări
Trei scenarii pentru viitorul războiului din Ucraina și de ce crede Washingtonul că prezentul este „sumbru”

Anii aceia au reprezentat o perioadă în care în România lipsea orice fel de informație despre heroină. Situația a fost similară și în alte țări din Europa, cu țări care au declarat „epidemie de heroină”. Era un drog nou care stârnea curiozitatea oamenilor, fără a se ști cât este de periculos și cât de repede creează dependență. 

Atunci, nimeni nu știa cum arată, nici poliția. A început să apară precum ciupercile după ploaie, de oriunde puteai să-ți iei.

Sergiu, fost dependent de heroină:

Conform unui raport european din 2015, „heroina este opiaceul cel mai des întâlnit pe piaţa europeană a drogurilor. De-a lungul timpului, heroina de import a fost disponibilă în Europa sub două forme: cea mai uzuală este heroina brună (forma chimică de bază), provenind în principal din Afganistan. Mult mai puţin comună este heroina albă (o formă de sare), care provine, în mod tradiţional, din sud-estul Asiei”.

Reportaj la un centru de metadonă din București, unde se tratează dependența de heroină: „După ce am vândut cerceii mamei, am zis gata”
Pastile de metadonă, ca tratament pentru dependenții de heroină

„Când cădeau toți pe stradă, atunci a aflat lumea. Azi e și mai rău”

După ce a consumat aproximativ un an și a luat o pauză de două săptămâni, Sergiu a simțit „răul ĂLA”. În afară de somnolența pe care deja o simțea când nu consuma, au apărut și dureri. De oase, de stomac, dureri musculare, vomă. Când a consumat din nou, s-a simțit „exact ca în Predator (filmul – n.r.) – te refaci, simți cum ai păr, ai miros, simți gust, îți revine văzul”. Dar totul era o iluzie.

Raportată la poliție de tatăl ei, pentru că ar fi criticat războiul. La cererea Kremlinului, Rusia revine la denunțurile de tip sovietic
Recomandări
Raportată la poliție de tatăl ei, pentru că ar fi criticat războiul. La cererea Kremlinului, Rusia revine la denunțurile de tip sovietic

A devenit conștient de „adevăratul rău” prin 2000, cam în același timp cu toată societatea noastră. „Când cădeau toți pe stradă, atunci a aflat lumea. Atunci a ieșit la iveală realitatea care era la noi în țară: câți dependenți sunt, că trebuie servicii (pentru consumatorii de droguri – n.r.)”.

„Acum suntem la fel ca atunci, dacă nu mai rău”, crede el. 

În 2019 s-a observat creșterea numărului de decese cauzate de heroină/morfină în Cehia, Danemarca, Germania, Italia, Luxemburg, România și Slovacia, arată și Raportul European pentru Droguri și Toxicomanie din 2021. În România, cele mai multe decese prin supradoză s-au înregistrat în grupa de vârstă 30-39 de ani. 

Reportaj la un centru de metadonă din București, unde se tratează dependența de heroină: „După ce am vândut cerceii mamei, am zis gata”
Raportul European pentru Droguri și Toxicomanie

Modelul Portugalia: prima țară din lume care a dezincriminat drogurile

Portugalia este una dintre țările care s-au confruntat cu o criză puternică de dependență de heroină și morți de la supradoză. Încă de la finalul anilor 90, autoritățile portugheze au introdus măsuri de harm reduction: distribuirea de seringi și ace, deschiderea unor centre de metadonă și, în cele din urmă, dezincriminarea drogurilor în 2001. „Dezincriminare nu este același lucru cu reglementarea sau legalizarea, dezincriminarea înseamnă că nu o mai tratăm ca pe o infracțiune penală, ci ca pe una administrativă”, explică pentru ziar João Goulão, directorul Serviciului de intervenție în comportamente adictive și dependențe (SICAD).

Ministrul Mediului face apel la populație să folosească apa potabilă doar pentru consum. „70% din suprafața României e afectată de secetă”
Recomandări
Ministrul Mediului face apel la populație să folosească apa potabilă doar pentru consum. „70% din suprafața României e afectată de secetă”

„Asta a însemnat că adresăm problema de sănătate, nu luăm măsuri care să-i bage la închisoare pe oamenii care consumă”. 

Momentul în care îți dai seama că trebuie să te oprești 

Lui Sergiu, statul român n-a putut să-i ofere niciun suport în primii ani de consum. A ajuns să ceară ajutorul „după ce am vândut absolut tot din casă, după ce i-am luat cerceii de la ureche mamei, atunci mi s-a declanșat ceva și am zis gata”, spune în timp ce încearcă să-și regleze respirația, în curtea centrului ARAS.

A început prima dată tratamentul de substituție cu metadonă la Laboratorul de Sănătate Mintală (LSM), o instituție care ține de Ministerul Sănătății. Spune că a ajuns acolo, ca și aici, datorită faptului că are o familie bună, care i-a rămas alături.

„E greu, îți trebuie și suport”. Pe lângă declicul de care ai neapărat nevoie ca să te lași, Sergiu spune că e nevoie și de psiholog, familie, prieteni care să te susțină. 

Gândiți-vă un om care, din punct de vedere social, este exclus, cel mai probabil este demoralizat din toate punctele de vedere, n-are loc de muncă, îi e rău și fizic, și psihic. Trebuie să fie tratat ca un nou-născut, ca un copil de 7 ani, luat ușor, ușor.

Sergiu, fost dependent de heroină:
Reportaj la un centru de metadonă din București, unde se tratează dependența de heroină: „După ce am vândut cerceii mamei, am zis gata”

Ajutorul din centrul ARAS

Sergiu este un caz fericit, uitându-se în spate la parcursul lui. Dar tratamentul cu metadonă nu funcționează pentru toată lumea, explică Ioana Ianoș, managerul centrului ARAS. 

„Pentru unii poate funcționează abstinența sau chiar să-și scadă doza de heroină, ceea ce este ilegal în România”.

La centrul ARAS, tratamentul substitutiv include:

  • tratament substitutiv cu metadonă (sub formă de pastile); 
  • servicii medicale; 
  • psihologie; 
  • terapii alternative; 
  • teste rapide HIV, virusul hepatitei B (VHB), virusul hepatitei C (VHC); 
  • informare și educare privind reducerea riscurilor de infectare cu HIV, VHB și VHC și alte infecții cu transmitere sexuală (ITS); 
  • referiri și acompanieri către servicii medicale specializate; 
  • asistență socială, orientare vocațională, suport în integrarea socială și profesională;

Locuri insuficiente pentru numărul dependenților de heroină din București 

ARAS are două centre la nivelul Capitalei, ceea ce înseamnă un total de 650 de locuri pentru cei care vor să urmeze un astfel de tratament. Mai există și o listă de așteptare care nu a fost niciodată goală. Dar nevoia este mult mai mare. Conform datelor oficiale, care reflectă doar o parte din realitate, aproape 3.500 de consumatori de droguri au cerut asistență medicală în 2021. Asistenții sociali care lucrează direct cu aceste persoane vorbesc de existența a mai mult de 10.000 de consumatori la nivelul Bucureștiului.

Câteva dintre locurile de aici sunt parțial decontate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, prin Programul Național de Sănătate Mintală, iar partea pe care fiecare persoană trebuie să o achite este de 650 de lei pe lună. 

Reportaj la un centru de metadonă din București, unde se tratează dependența de heroină: „După ce am vândut cerceii mamei, am zis gata”
Ioana Ianoș, manager centrul ARAS (stânga), Monica Dan, psiholog și Raluca Teodorescu, asistent social

Reprezentanții spun însă că locurile sunt insuficiente. „În momentul de față, pe lista noastră sunt 77 de persoane. Săptămânal primim în tratament 4-5 persoane (în ordinea în care s-au trecut pe lista de așteptare) –  cu excepția lunilor martie, august și decembrie în care nu se fac intrări. Pe lista Centrului Arena (cel din incinta «Matei Balș») sunt 60 de persoane în așteptare”.

Dar așteptarea poate fi fatală pentru unele persoane.

„Când îi sunăm să vină la evaluare, s-a întâmplat să găsim chiar și persoane care au decedat între timp. Nu mai pot, nu mai vor, nu au bani atunci”, explică reprezentanții ARAS. 

Intervenția trebuie să fie imediată. „Un consumator când simte nevoia să se interneze, atunci trebuie. Dacă îl pui pe listă, el poate avea și o supradoză în timpul ăla și nici nu mai e”, explică și Sergiu, care știe ce înseamnă să stai în așteptare. 

De zece ani, în tratament cu metadonă 

Pe Alis*, 31 de ani, o întâlnesc într-o cameră de tratament a centrului ARAS. A început să consume heroină la vârsta de 16 ani jumate, împreună cu iubitul ei de atunci. După ce a terminat 9 clase, nu a mai continuat școala. Astăzi, din postura mamei unui băiețel de 2 ani jumate, spune că renunțarea la studii este cel mai mare regret al ei.

Când a tras prima dată, nu știa că heroina dă dependență. „Nu s-a întâmplat nu știu ce, în afară că m-a luat somnul”, descrie ea sentimentul de la prima doză. 

Apoi a aflat ce înseamnă dependența direct în interiorul corpului ei: „dureri imense, frisoane, stări de nervi, de agitație, toate stările posibile, nu pot să descriu în cuvinte”.

Din 2007 și până azi, viața lui Alis poate fi împărțită în două capitole: cei cinci ani în care a fost dependentă de heroină și ultimii zece ani, de când urmează tratamentul cu metadonă.

Reportaj la un centru de metadonă din București, unde se tratează dependența de heroină: „După ce am vândut cerceii mamei, am zis gata”
Alis*, 31 de ani, beneficiară a centrului ARAS

Schema unui tratament cu metadonă la centrul ARAS

Tratamentul cu metadonă de la centrul ARAS include mai multe etape. În primele șase luni are loc „inducția”. Medicul stabilește doza zilnică pentru beneficiar, iar acesta trebuie să vină zilnic la centru. În tot acest timp, se recomandă consiliere psihologică săptămânală și participare la grupuri de suport. 

În lunile 7 și 10 de la începerea tratamentului, dacă beneficiarul a avut ultimele 6 teste pentru depistarea drogurilor negative și respectă planul de asistență, atunci obține, treptat, mai multe privilegii: poate primi doza pentru 3, respectiv 4 zile, pe rețetă, pentru autoadministrare.

La finalul unui an, beneficiarul trece printr-o nouă evaluare medicală, psihologică și socială. Dacă testele de urină și de sânge îi ies negative și arată o stabilitate avansată, beneficiarul poate să primească dozele necesare pentru o săptămână pe care și le autoadministrează. 

În cazul în care, oricând pe parcursul acestor etape, testele ies pozitive la heroină, beneficiarul se întoarce în faza inițială de „inducție”, cu vizite zilnice la centru. 

Suportul familiei este obligatoriu pentru a scăpa de dependență 

Niciun drum spre abstinență nu este liniar. Ar fi aproape imposibil să fie așa, explică și specialiștii în adicții. De aceea, susținerea celor din jur trebuie să fie la fel de mare precum dorința celor care încearcă să se lase.

„Când ai o cădere, ai nevoie să stai de vorbă cu cineva, să te sfătuiască. Dacă nu vorbești cu nimeni, îți găsești refugiul în droguri”, spune Alis.

„Tacă-miu îmi zicea mereu: m-ai făcut de râs, ești o drogată”, continuă ea. Dar mama a înțeles-o. Chiar ea a dus-o prima dată la un centru de metadonă. 

„Etnobotanicele se găsesc peste tot”

Astăzi, Alis spune că, pe lângă heroină, o altă mare problemă sunt etnobotanicele. „S-au nenorocit foarte mulți copii cu etnobotanice. Sunt foarte ieftine, 2 lei, 3 lei, 10 lei pe stradă”.

„Piața drogurilor e ca piața normală. În funcție de cât de mare este cererea, este și oferta”, spun și cei de la ARAS.

În prezent, Alis se simte motivată să-și continue viața fără droguri. Vrea un viitor mai bun pentru copilul ei. „Pentru mine, cel mai rău a fost că mi-am distrus copilăria, am întrerupt școala, mi-am marginalizat toți prietenii care nu consumau”.

Ce (nu) fac autoritățile: „Harm reduction e o glumă în România”

Agenția Națională Antidrog (ANA), din cadrul Ministerului de Interne, desfășoară anual mai multe campanii de „prevenire, informare și conștientizare” a riscurilor consumului de droguri. Chiar și așa, în 2021, 1.472 de persoane au primit îngrijiri medicale de urgență, din cauza consumului de droguri, arată un raport ANA.

„Rapoartele astea nu au nicio urmare. Chiar dacă scrie că sunt servicii insuficiente, nici nu există vreo recomandare să se facă mai multe servicii sau mai potrivite ori mai eficiente”, susține Monica Dan, psiholog în cadrul ARAS.

În ciuda unor concluzii care reflectă o parte din realitatea din România, nu există propuneri concrete de soluții. 

O altă limitare vine și din faptul că „totul este cu buletinul”. Asta îi face pe mulți dependenți să nu ceară ajutorul. Nu vor ca autoritățile să le știe numele, CNP-ul, adresa, explică experții ARAS. „Unora le e teamă că vor fi săltați de poliție”. O soluție ar fi externalizarea acestor servicii, mai spun ei.

Dar lipsurile ar continua chiar și așa. Consumatorii sunt stigmatizați chiar și de medici.

„E greu să găsești personal calificat care să lucreze cu consumatorii. Și noi, când avem nevoie, e dificil. Dai anunț și nu-ți vine nimeni, nu vrea nimeni să lucreze cu ei. De frica interacțiunii cu beneficiarii, pentru că există zvonul că toți sunt infractori”, spune Raluca Teodorescu, asistent social ARAS.

Reportaj la un centru de metadonă din București, unde se tratează dependența de heroină: „După ce am vândut cerceii mamei, am zis gata”
Avizier în centrul ARAS

Ce soluții propun experții 

Strategia de harm reduction pornește de la onestitatea recunoașterii problemei legate de trafic și consum care există în România. Apoi, înseamnă, printre altele, programe de schimb de seringi; terapie de substituție; săli de injectare; testare și consiliere voluntară și anonimă, spun experții. 

O posibilă listă de soluții, propusă de specialiștii care lucrează cu persoanele care vor să se lase de droguri:

  • autoritățile să nu mai lucreze cu polițiștii care să interacționeze direct cu persoanele care consumă, ci direct cu medici;
  • oamenii ar trebui să-și poată testa drogurile la festivaluri, să se asigure că știu ce consumă, așa cum se întâmplă în alte țări;
  • să existe personal medical specializat, care să fie pregătit să intervină pe supradoze.

„Cam jumătate dintre beneficiari sunt stabili de câțiva ani, sunt numai pe tratament, nu au mai tras drog. Rămân pe tratament, sunt funcționali și merg mai departe, iar ăsta este un mare succes”, explică reprezentantele ARAS.

Aceasta este cea mai reală statistică.

*Numele folosite în text sunt pseudonime, pentru a proteja identitatea persoanelor. 

Urmărește-ne pe Google News
„E cel mai inteligent om din lume și n-a muncit o zi în viața lui”. Românul în fața căruia își scoate Ion Țiriac pălăria
GSP.RO
„E cel mai inteligent om din lume și n-a muncit o zi în viața lui”. Românul în fața căruia își scoate Ion Țiriac pălăria
ȘOC TOTAL! Ce pensie specială primește Irina Loghin. Ia mii de lei după doar 8 ani în politică
Playtech.ro
ȘOC TOTAL! Ce pensie specială primește Irina Loghin. Ia mii de lei după doar 8 ani în politică
Radu a investit 30.000 de euro în 58 de stupi, doar că vremea capricioasă i-a dat afacerea peste cap: "Am cheltuit undeva la 9.000 de lei doar pe motorină"
Observatornews.ro
Radu a investit 30.000 de euro în 58 de stupi, doar că vremea capricioasă i-a dat afacerea peste cap: "Am cheltuit undeva la 9.000 de lei doar pe motorină"
Horoscop 7 iulie 2022. Capricornii ar putea observa, într-un moment de inspirație, că dreptatea nu este de partea lor
HOROSCOP
Horoscop 7 iulie 2022. Capricornii ar putea observa, într-un moment de inspirație, că dreptatea nu este de partea lor
NEWS ALERT. Bărbaţii cu vârsta de încorporare nu mai au dreptul să părăsească localitatea de reşedinţă. Unde se întâmplă totul
Știrileprotv.ro
NEWS ALERT. Bărbaţii cu vârsta de încorporare nu mai au dreptul să părăsească localitatea de reşedinţă. Unde se întâmplă totul
VIDEO | Cum arată Adrian Mititelu după aproape doi ani de închisoare: ”Am stat 20 de luni nevinovat”
Orangesport.ro
VIDEO | Cum arată Adrian Mititelu după aproape doi ani de închisoare: ”Am stat 20 de luni nevinovat”
Cum arată în cifre starea de sănătate a românilor și ce soluții avem la îndemână pentru a le îmbunătăți?
PUBLICITATE
Cum arată în cifre starea de sănătate a românilor și ce soluții avem la îndemână pentru a le îmbunătăți?
Jewelry Seven, atelierul de bijuterii custom în care pasiunea se îmbină cu creativitatea
PUBLICITATE
Jewelry Seven, atelierul de bijuterii custom în care pasiunea se îmbină cu creativitatea

Nici un comentariu.

Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.

regulile comunitatii