Cine este și ce avere are Alexandru Petrescu, șeful ASF, fost ministru al Vioricăi Dăncilă, care vrea să schimbe legea privind Pilonul II

Alexandru Petrescu se află la cârma instituției din luna decembrie a anului 2023.

Cine este șeful ASF, Alexandru Petrescu

Alexandru Petrescu a fost numit în fruntea Autorității de Supraveghere Financiară de Parlamentul României. Înainte de a ajunge președinte al ASF, a fost ministru al Comunicațiilor și Societății Informaționale în Guvernul Dăncilă.

Totodată, a fost ministru al Economiei și ministru al Mediului de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat în Guvernul Grindeanu. Petrescu a fost și responsabil pentru „coordonarea agendei Pieței Unice Digitale Europene, în calitate de președinte al Consiliului Transporturi, Telecomunicații și Energie (TTE) în perioada deținerii de către România a președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene”, se mai arată în CV-ul său.

În iulie 2018, Alexandru Petrescu a fost numit director general al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM).

În anul 2015, a fost numit preşedinte al Consiliului de Administraţie al S.N.C.F.R. Călători S.A. și în anul 2014, director general şi membru al Consiliului de Administraţie al C.N. Poşta Română S.A.

În anul 2000, Alexandru Petrescu a ocupat funcția de Business Development Executive la KfK Ltd, Kent Marea Britanie, în 2002 – Director Business Development la Chequepoint Ltd, London UK. Servicii Financiare şi Produse Prepaid. 

În 2006, a fost director pentru Europa – Business Development la Advanced Payment Solutions Ltd, London UK & Europe. Prepaid, Postpaid and Transactional Products, iar în anul 2011, Alexandru Petrescu a ocupat funcţia de vicepreşedinte al Raphaels Bank, Londra, Marea Britanie.

A ocupat și funcția de director executiv la Direcţia Strategie şi Dezvoltare a C.N. Poşta Română S.A., dar și funcția de preşedinte al Comisiei pentru Pregătirea şi Monitorizarea Procesului de Privatizare C.N. Poşta Română S.A.

Ce avere are Alexandru Petrescu

Conform declarației de avere din 2024, disponibilă pe site-ul ASF, Alexandru Petrescu deține un teren intravilan, de 200 de metri pătrați, în județul Prahova. Terenul a fost cumpărat în anul 2004.

Tot din declarația de avere aflăm că Alexandru Petrescu mai deține și un apartament (140 de metri pătrați) în județul Constanța, pe care l-a moștenit în cotă-parte de 50%. Tot în Prahova, șeful ASF are și o casă, de 60 de metri pătrați. Aceasta a fost dobândită prin contract de vânzare – cumpărare, în 2004.

Șeful ASF a trecut în declarația de avere și ceasuri, iar valoarea estimată a acestora este de 12.000 de euro.  Mai mult, acesta a declarat și dividende în valoare de 410.750 de lei.

În conturi, Alexandru Petrescu avea:

• Banca Transilvania, cont deschis în 2009: 78.189,2 RON
• Banca Transilvania, cont deschis în 2015: 9.605,93 RON
• GarantiBank, cont deschis în 2014: 15.000 RON
• Banca Transilvania, cont deschis în 2015: 1,47 EUR

Modificări pentru pensiile private

Guvernul condus de Ilie Bolojan ar fi avut pe ordinea de zi a ședinței de azi, 8 august 2025, adoptarea proiectului de lege privind plata pensiilor private, dar a amânat discuția. Dacă proiectul va fi adoptat, ar însemna schimbări majore în sistemul de pensii private Pilonul II. 

Astfel, participanţii la acest sistem nu vor mai avea posibilitatea de a retrage toți banii odată la împlinirea vârstei de 65 de ani, aşa cum este în prezent. Ei vor putea, iniţial, să retragă doar un sfert din contribuţia totală, urmând ca apoi să îşi poată încasa banii prin retragere programată sau prin pensii viagere.

În prezent, sistemul de pensii private din România are trei componente principale: pensiile administrate privat, pensiile facultative și pensiile ocupaționale.

Ce beneficii spun guvernanții că aduc noile modificări

Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) consideră bun proiectul de lege privind plata pensiilor private, susținând că aduce mai multe beneficii pentru participanți:

• Sumele acumulate vor continua să fie investite, generând randamente financiare. Acest lucru este valabil atât pentru fondurile de retrageri programate, cât și pentru anuitățile viagere.  
• Reducerea riscurilor investiționale și a volatilității. Fondurile de retrageri programate vor investi exclusiv în instrumente cu venit fix și risc scăzut. 
• Venit suplimentar pe o perioadă îndelungată, „corespunzătoare rolului inerent al unui sistem de pensii, cu menținerea unei flexibilități în linie cu practica altor state cu sisteme similare: atât retragerea la început a 25% din suma totală acumulată, cât și posibilitatea suplimentării pensiei private cu sume din alte surse de economisire (ex: folosirea unor conturi de economii sau depozite bancare);
• Tratament fiscal mai avantajos decât retragerea integrală a sumei sau retragerile pe perioade de până la 5 ani, „întrucât suma implicită pentru fondurile de retragere programată este previzionată la nivelul indemnizației sociale pentru pensionari, sub pragul de 3.000 de lei de la care se aplica impozitul pe venit și CASS.
• Echilibru între rolul social – asigurarea unui venit minim egal cu indemnizația socială pentru pensionari – și flexibilitatea oferită participanților cu acumulări mai mari, care pot beneficia de pensii mai mari, cu acoperirea unei perioade minime de plată de 10 ani, mai arată sursa citată.

APAPR a anunțat că, în august 2025, s-a depășit pragul de 1 miliard de euro în plăți efectuate către beneficiarii Pilonului II și III. Din Pilonul II, aproximativ 4,2 miliarde de lei au fost plătiți către circa 250.000 de beneficiari, iar din Pilonul III, circa 890 de milioane de lei au ajuns la circa 97.000 de beneficiari.

Reacții negative

Informațiile legate de proiectul de lege privind pensiile private au stârnit reacții negative atât din partea internauților care ar urma să beneficieze de aceste pensii, cât și din partea preşedintelui AURSF (Asociația Utilizatorilor Români de Servicii Financiare).

Acesta a afirmat că autoritățile ignoră propunerile care să atenueze impactul negativ al proiectului de lege și care să mai echilibreze lucrurile.

Un alt critic al măsurilor din sistemul de pensii private agreate de Guvernul Bolojan este chiar liberalul Florin Roman, care spune că acestea sunt ilegale și neconstituționale.

Și Mihai Fifor, de la PSD, a criticat dur intențiile Guvernului Bolojan, acuzându-l că lovește în românii care muncesc în speranța că vor putea să se bucure de pensiile private așa cum își doresc.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE