Cine plătește reparația acoperișului la bloc? Conform Legii nr. 196/2018, toți locatarii sunt obligați să contribuie
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Când apar probleme la acoperișul blocului, discuțiile despre cine plătește reparațiile nu întârzie să apară. Este responsabilitatea tuturor locatarilor sau doar a celor afectați direct? Răspunsul este clar și se află în Legea nr. 196/2018 privind funcționarea asociațiilor de proprietari din România.
Cuprins:
Ce este Legea nr. 196/2018 care reglementează asociația de proprietari
Legea nr. 196/2018 este legea care reglementează înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și administrarea condominiilor din România.
Pe scurt, legea stabilește:
- drepturile și obligațiile proprietarilor de apartamente;
- modul de organizare și funcționare al asociațiilor de proprietari (adunare generală, președinte, comitet executiv, cenzor);
- regulile privind cheltuielile comune, fondul de rulment și fondul de reparații;
- atribuțiile administratorului de imobil;
- sancțiuni pentru nerespectarea obligațiilor (amenzi).
Legea 196/2018 a înlocuit vechea Lege nr. 230/2007 și este actul normativ de bază folosit în prezent pentru toate aspectele legate de viața în blocurile de locuințe.
Cine plătește reparațiile acoperișului la bloc
Conform Legii nr. 196/2018 privind funcționarea asociațiilor de proprietari, acoperișul este considerat parte comună a unui bloc. Asemenea fundației sau casei scării, acesta face parte din structura esențială a clădirii, iar întreținerea și repararea sa sunt responsabilitatea colectivă a tuturor locatarilor. Cheltuielile pentru reparații se împart între proprietari în funcție de cota-parte indiviză pe care o dețin, iar refuzul de a contribui la costuri nu este justificat legal.
Acoperișul protejează întreaga clădire, iar degradarea lui poate avea consecințe pe termen lung asupra structurii blocului, inclusiv asupra pereților, instalațiilor și valorii de piață a tuturor apartamentelor. De la refacerea hidroizolației, schimbarea învelitorii, până la remedierea infiltrațiilor sau întreținerea uzuală, toate lucrările necesare sunt incluse în categoria reparațiilor pentru care răspund toți locatarii. Legea prevede că aceste intervenții trebuie să împiedice deteriorarea clădirii și să asigure siguranța locatarilor.
Ce se întâmplă dacă vecinii refuză să plătească?
Problemele pot apărea mai ales în cazul locatarilor de la ultimul etaj, care resimt direct efectele unui acoperiș degradat. Dacă infiltrațiile sau alte daune nu determină acordul vecinilor de a contribui la reparații, legea oferă alternative.
Proprietarii pot notifica asociația de proprietari, cerând o ședință pentru a lua o decizie privind lucrările și repartizarea costurilor. Odată adoptată hotărârea în mod legal, aceasta devine obligatorie pentru toți locatarii, inclusiv pentru cei care nu sunt de acord. Dacă refuzul de plată continuă, asociația are dreptul legal să recupereze sumele restante prin instanță.
În plus, dacă proprietarii de la ultimul etaj suferă daune evidente – cum ar fi infiltrații, mucegai sau distrugerea finisajelor – aceștia pot cere despăgubiri. Pentru a-și susține cazul, este necesară documentarea pagubelor prin fotografii sau rapoarte tehnice.
Măsuri provizorii pentru locuințele afectate
Până la efectuarea reparațiilor definitive, locatarii afectați direct de problemele acoperișului au dreptul să ia măsuri provizorii pentru a-și proteja bunurile și locuința. Cu toate acestea, astfel de soluții temporare nu înseamnă renunțarea la drepturile legale de a solicita contribuția celorlalți proprietari. În situații extreme, când refuzul vecinilor devine nejustificat, instanța poate obliga asociația să efectueze reparațiile necesare. Legea impune întreținerea unui bun comun în mod colectiv pentru a evita degradarea clădirii și protejarea dreptului de proprietate al fiecărui locatar.
Programul de liniște în bloc
Legea nr. 196/2018 nu stabilește orele exacte ale programului de liniște, dar obligă proprietarii și chiriașii să respecte liniștea și conviețuirea în condominiu.
Concret, legea prevede că:
- proprietarii, chiriașii și orice persoane care folosesc locuințele au obligația să nu producă zgomote care pot tulbura liniștea și ordinea publică;
- asociația de proprietari poate adopta reguli interne (prin regulamentul de ordine interioară) privind folosirea apartamentelor și a spațiilor comune, inclusiv reguli de liniște;
- nerespectarea acestor obligații poate duce la sancțiuni contravenționale, aplicate conform legislației generale.
Intervalele orare concrete de liniște sunt stabilite prin Legea nr. 61/1991 (legea ordinii publice), nu prin Legea 196/2018:
- 22:00 – 08:00
- 13:00 – 14:00
În aceste intervale sunt interzise muzica la volum ridicat, bormașina, petrecerile sau orice alte activități care produc zgomot excesiv, iar amenzile pot ajunge până la 3.000 de lei, în funcție de gravitate și recidivă.
