Corespondență de la Berlin. Germania, între presiunea aliaților occidentali și interesele față de Rusia. Ce scrie presa germană înaintea întâlnirii Scholz-Biden
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Astăzi, cancelarul Olaf Scholz ia personal frâiele discuțiilor în mână, după o lungă perioadă în care ministra de externe, Annalena Baerbock, a fost cea care a reprezentat Germania în vizitele diplomatice legate de criza ruso-ucraineană. El se află în prezent la Washington pentru o întâlnire cu Joe Biden. Săptămâna viitoare va fi Kiev și Moscova. Concomitent cu strădaniile de a vorbi, alături de aliații săi, „pe o singură voce”, poziția Germaniei în acest conflict a iscat și controverse, și a atras în ultimele săptămâni numeroase critici în plan internațional. Corespondenta Libertatea la Berlin trece în revistă dezvăluirile și comentariile presei din Germania pe acest subiect.
Cuprins:
- Poziția Germaniei - controverse actuale
- Critici în presa națională și internațională
- Herta Müller: „Politicienii germani ne fac de rușine în fața întregii lumii”
- „Responsabilitatea noastră nu este să dăm arme, ci să ne angajăm în dialog”
- Susținere din partea populației
- China - subiectul momentului în Germania
Pe 21 ianuarie, publicația Der Spiegel relata despre o vizită „oarecum conspirativă”, pe care directorul CIA, William Burns, i-o făcuse cancelarului german, Olaf Scholz, cu o săptămână înainte. În discuția care nu a fost marcată de niciun comunicat de presă sau fotografii, șeful serviciului de informații externe americane i-ar fi spus lui Scholz, „răspicat”, că în cazul unui atac al Rusiei asupra Ucrainei „va crește presiunea asupra Berlinului pentru a lua o poziție clară față de Moscova”.
În plus, Burns a adus cu el numeroase informații secrete despre mișcările trupelor lui Putin, „pentru a convinge Berlinul de perspectiva SUA asupra amenințării ruse”. În continuarea acestor eforturi de convingere, Scholz a primit și oferta de a se întâlni în scurt timp, la Washington, cu președintele Joe Biden. Cancelarul german ar fi refuzat însă întrevederea, invocând o agendă încărcată.
Între timp, atât Casa Albă cât și cancelaria germană <a href="https://www.fr.de/politik/scholz-zu-beschaeftigt-fuer-treffen-mit-biden-regierung-wird-deutlich-komplett-falsch-und-erfunden-91253901.html">au dezmințit</a> informația conform căreia Scholz ar fi refuzat o astfel de întâlnire - care are loc abia astăzi, la aproape trei săptămâni de la vizita lui Burns.
Publicația Der Spiegel nu și-a retras și nici corectat însă materialul care o conținea, iar Tagesspiegel menționează că „o interpretare a Berlinului este că dezvăluirea din presă ar putea fi un avertisment subtil pentru o poziționare mai clară alături de SUA” în condițiile în care „Washingtonul nu este încântat de traiectoria oscilantă a Germaniei în criza ruso-ucraineană”. Implicarea presei germane în astfel de strategii nu este o noutate pentru guvernanții nemți, se amintește în același articol, un alt exemplu fiind presiunile exercitate asupra Angelei Merkel în privința proiectului Nord Stream 2.
Indiferent dacă dezvăluirea e adevărată sau nu, un lucru e destul de sigur: un refuz al lui Scholz poate fi surprinzător, dar nu improbabil. Poziția sa vizavi de criza ruso-ucraineană, în special în primele săptămâni ale acestui an, face un astfel de gest plauzibil.
Poziția Germaniei - controverse actuale
Între timp, tonul cancelarului s-a mai schimbat, dar Germania continuă să facă notă distinctă în legătură cu mai multe aspecte, cele mai dezbătute fiind posibilele sancțiuni la adresa Rusiei în cazul unui atac și livrarea de arme către Ucraina.
În privința sancțiunilor, Germania și-a schimbat atitudinea, ajungând să ia în calcul chiar și blocarea conductei Nord Stream 2. Concomitent, Scholz face însă apel la prudență din partea UE și SUA pe această temă, subliniind că „trebuie să luăm în considerare și consecinţele asupra noastră”.
Guvernul german se confruntă cu „constrângeri economice” când vine vorba de sancțiuni, observă Spiegel, așa că „spațiul său de manevră este restrâns”. Eliminarea Rusiei din sistemul bancar SWIFT, de exemplu, ar bloca orice transferuri de bani între firme germane și ruse și ar putea duce și la oprirea importurilor de gaz rusesc. În 2020, 55% din cantitatea de gaz importată de Germania a venit din Rusia, Germania fiind și cel mai mare importator de gaz rusesc din UE.
Și blocarea proiectului Nord Stream 2 este un pas controversat. La nivel politic, Verzii și liberalii (FDP) se opun proiectului, dar SPD și voci din Opoziție continuă să îl susțină, în continuarea liniei trasate de Angela Merkel. Autorii articolului Spiegel au dezvăluit, legat de acest aspect, că șeful CIA l-ar fi rugat pe Scholz ca până la întâlnirea cu Biden să nu mai vorbească despre Nord Stream 2 ca despre un „proiect economic privat”, un termen pe care acesta l-a preluat de la predecesoarea sa. Totodată, ministrul economiei, Robert Habeck (de la Partidul Verzilor), a anunțat săptămâna trecută intențiile Germaniei de a reduce dependența de gazul rusesc, pentru că „dacă nu facem asta, vom deveni un simplu pion”.
Nu în ultimul rând, Germania face notă discordantă în alianța NATO refuzând să furnizeze arme Ucrainei. Berlinul își justifică decizia prin faptul că refuză în general livrarea de arme către zonele de conflict, din considerente care țin de istoria sa - poziție asumată de partidele „coaliției semafor” și în acordul de guvernare semnat la începutul lunii decembrie. Iar Olaf Scholz a subliniat din nou, înaintea călătoriei spre Washington, că țara sa mizează pe eforturi diplomatice în soluționarea conflictului.
Și în situația recentă în care Rusia a închis biroul Deutsche Welle din Moscova, la o zi după ce Germania a interzis Russia Today deoarece nu avea o licență valabilă, Berlinul a condamnat dur gestul Rusiei, dar a ales calea deescaladării. În cel mai urmărit telejurnal german, știrea despre Deutsche Welle a apărut două zile la rând pe la jumătatea emisiunii, însoțită într-una din seri de următorul comentariu al ministrei culturii, Claudia Roth: „este un gest agresiv, dar nu avem nevoie de gesturi agresive, ci de dialog și descaladare în loc de escaladare”.
Critici în presa națională și internațională
„Pentru numeroși comentatori politici din SUA și din unele țări est-europene, imaginea Germaniei ca aliat de încredere a căpătat fisuri” notează Deutsche Welle, observând că „un val de critici se revarsă asupra Berlinului – amestecat ocazional cu ironii usturătoare – mai ales după ce Germania a răspuns la cererea de arme din partea Kievului promițând că va furniza 5.000 de căști militare.”
Într-o analiză publicată la noi de Europa Liberă, sunt trecute în revistă cele mai importante dintre aceste critici, care își găsesc un ecou puternic și în presa germană. Printre altele, Germania „se gândește mai degrabă la efectele posibilelor sancțiuni asupra propriei economii” decât la soarta aliaților săi din estul Europei și „a ezitat să transmită un răspuns puternic la agresiunile Moscovei”. În plus, se remarcă „aparenta lipsă a cancelarului Scholz” și a Germaniei în general din fruntea UE, dar și legăturile dintre elita politică rusă și cea germană, care trezesc suspiciuni de „corupție strategică”.
Ultimul punct îl vizează mai ales pe fostul cancelar social-democrat, Gerhard Schröder, în prezent director al companiei Nord Stream, un cunoscut lobbyist și apropiat al lui Putin. Acesta a surprins la sfârșitul lunii trecute opinia publică din Germania descriind cererile de livrări de arme ale Ucrainei ca un „zăngănit de arme”. În urma acestor afirmații, atât Olaf Scholz cât și alți politicieni din SPD s-au distanțat public de Schröder.
Și șeful marinei germane a stârnit luna trecută un scandal diplomatic prin declarații admirative față de Putin, în urma cărora a demisionat.
Presa din Germania reflectă problemele menționate mai sus, pe un ton mai mult sau mai puțin ridicat.
În taz, cercetătoarea Julia Friedrich, de la Global Public Policy Institute, un think tank din Berlin, notează de exemplu că „avem nevoie de un dialog cu Rusia, dar de pe o poziție de forță”:
„Germania riscă o deteriorare pe termen lung a reputației sale internaționale. Ideea că noi, ca țară divizată în trecut, am fi un fel de punte naturală între Est și Vest este atât de înrădăcinată, încât acest rol nu mai e pus la îndoială”, scrie aceasta.
Iar asta în ciuda „îndoielilor” transmise de la Kiev și Washington în această privință. Discordanțele de acest fel dintre aliați vor fi „interceptate” și „exploatate fără milă de către Moscova”. De accea, guvernul federal ar trebui „să nu mai pretindă un rol special”.
Sub Angela Merkel, Germania a fost forța motrice în relația UE cu Rusia. Cancelarul Scholz ar trebui să preia acum acest rol, mergând totodată mai departe decât predecesoarea lui în privința fermității Julia Friedrich, cercetător Global Public Policy Institute:
Herta Müller: „Politicienii germani ne fac de rușine în fața întregii lumii”
Scriitoarea Herta Müller își formulează mai răspicat criticile. „Politicienii germani ne fac de rușine în fața întregii lumii”, afirmă autoarea născută în 1953 în România în interviul cu același titlu acordat publicației Spiegel alături de o altă câștigătoare a premiului Nobel pentru literatură, Swetlana Alexijewitsch. Ambele s-au alăturat unui apel semnat de 350 de artiști germani și internaționali care le cer responsabililor politici „să se opună cu fermitate agresiunilor lui Putin”. „Încercuirea Ucrainei de către trupele ruse este un atac la adresa păcii în întreaga Europă” subliniază aceștia.
„Responsabilitatea noastră nu este să dăm arme, ci să ne angajăm în dialog”
Presa germană găzduiește o mare varietate de opinii, cel mai des în cadrul aceleiași publicații. Există astfel și voci care salută poziția țării lor în acest conflict.
Jurnalistul Hermann Krause, care a fost timp de 30 de ani corespondentul postului public ARD în Rusia, este de părere că „responsabilitatea noastră nu este să dăm arme, ci să ne angajăm în dialog. Problema e că nu luăm în considerare punctul de vedere al celuilalt. Amenințările lui Biden de a pune 8000 de soldați în stare de alertă nu ajută când avem de-a face cu Rusia, pentru că gândirea de aici e diferită. Acest lucru va fi gestionat printr-o propagandă de stat bine pusă la punct.”
Mai ales pentru că aderarea Ucrainei la NATO sau UE nu este o opțiune reală în acest moment, Krause este totodată de părere că ceea ce ni se prezintă este doar o aparentă dezbatere, iar ambele părți implicate „nu joacă cu toate cărțile pe masă”.
Gwendolyn Sasse, directoarea Centrului pentru Studii Est-Europene și Internaționale din Berlin, subliniază în aceeași emisiune a radioului german că „oricât ar suna de dur, trebuie spus că dezechilibrul militar între Ucraina și Rusia este atât de mare în acest moment, încât sprijinul militar care vine acum nu va face o mare diferență în caz că situația se va agrava”. Mobilizarea militară din partea NATO este, sub acest aspect, mai ales un gest politic. „De aceea este cu atât mai important ca accentul să fie pus pe toate căile diplomatice, iar aici Germania are un cuvânt de spus”.
Motivele Rusiei de a porni acest conflict sunt legate în viziunea lui Sasse mai ales de perspectivele sale economice (care vor fi afectate, printre altele, de tranziția UE spre o economie verde). Cel mai probabil Rusia va avea pe termen mediu probleme economice, așa că „folosește acum o fereastră de oportunitate pentru a își regla situația geopolitică.” În eforturile de negociere, e important să fie aduse la masa dialogului și luate în serios temerile și interesele tuturor țărilor implicate.
„Nu ne ajută să spunem că Rusia nu ar trebui să se simtă amenințată de NATO, când e clar că acest lucru se întâmplă, dar la fel de reale sunt și temerile Ucrainei, ale Poloniei și altor țări din regiune”, e de părere Sasse.
Aducând la masa negocierilor toate aceste perspective, se poate crea un cadru mai larg de negociere.
În aceeași emisiune radio, intervențiile ascultătorilor pe această temă s-au remarcat mai ales prin dorința de a distinge între guvernul și poporul rus în discursul public despre conflictul actual. „Rusia este o cleptocrație, și doar averea lui Putin e estimată la 40 de miliarde de dolari”, spune unul dintre ei, „dar să nu îi uităm pe cei 140 de milioane de ruși care nu sunt totuna cu politicienii lor”. Pe această linie, ar fi de nevoie de mai multe pârghii de comunicare cu Rusia, „de la om la om”, de exemplu prin programe culturale și educaționale. Date fiind „afinitățile europene” ale acesteia, chiar și o integrare a Rusiei în UE ar putea fi o posibilitate.
Susținere din partea populației
Un sondaj recent al postului public german ARD aduce mai multe informații despre poziția germanilor față de criza ruso-ucrainiană. În ciuda faptului că SPD a fost devansat de CDU în preferințele alegătorilor, direcția aleasă de Scholz în acest conflict pare a se bucura de susținere în rândul populației. Astfel, 71% dintre respondenți consideră că ar fi greșit ca țara lor să livreze arme Ucrainei. Doar 20% ar fi de acord cu asta.
Totodată, 51% dintre cei chestionați consideră că NATO ar trebui să ofere noi garanții de securitate Rusiei, iar 57% spun că Germania ar trebui să mențină proiectul Nord Stream 2.
Un alt studiu recent arată că în acest moment germanii se tem cel mai mult de inflație - mai mult chiar decât de efectele economice ale crizei Corona sau de situația volatilă din politica internațională.
China - subiectul momentului în Germania
La final, merită menționat că subiectul principal al ultimelor zile din presa germană a fost China. Atât prin prisma jocurilor olimpice care au debutat recent în ciuda încălcării drepturilor omului din această țară, cât mai ales a declarațiilor comune ale Chinei și Rusiei în urma întâlnirii dintre Vladimir Putin și președintele chinez, Xi Jinping.
Ambele țări au cerut oprirea extinderii NATO către est, iar Xi a menționat în discursul său că susține cererile Rusiei în conflictul cu Ucraina. China își dorește o soluție pașnică, a subliniat el. Cu toate acestea, interesele de securitate ale Rusiei ar trebui protejate.
În lumina acestor declarații, jurnalista de politică externă Özlem Topçu vorbește în Spiegel despre „crearea unui antipol față de Occident” și ”anunțarea unei noi ordini mondiale”.
În Tagesspiegel, Christoph von Marschall observă că Rusia și China nu sunt niște parteneri egali. „Xi îl folosește pe Putin acolo unde îi este util”. Indiferent de deznodământul conflictului ruso-ucrainean, pentru China acesta reprezintă un test în privința Taiwanului: „și l-ar putea apropria cu forța sau prețul ar fi prea ridicat”?
„Cu cât Putin îi atrage mai mult atenția lui Biden, cu atât mai puțină energie îi rămâne acestuia pentru competiția cu China în Asia, spre bucuria lui Xi. În asta constă importanța geostrategică a luptei” e concluzia jurnalistului.
În această interpretare, „piesele de puzzle” ale conflictului ruso-ucrainean sunt mai numeroase decât pare la o primă vedere.
Săptămânile viitoare, marcate de numeroase vizite între părțile implicate, printre și cele ale cancelarului german la Washington, Kiev și Moscova, vor contribui poate la o imagine mai clară. Cel puțin în privința Germaniei, de la care se așteaptă o poziționare mai fermă.
![Război pe salarii la Antena 1! Cât primește Irina Fodor la Asia Express și ce scrie în contractul secret al lui Radu Vâlcan [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/XyXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL3RRZ0Jkb1Z2dnhxZmNPMm9uRmpJbmpKczhCN0ttVFR5OUxFS2pWaFUuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Ldyk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2E2OWFNRk9WcHd0TUJLZEs1UWtzbm9DVE9zdW9Tb0V5MDZIdUowWGQuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
