Un cercetător român în Olanda explică de ce țara a ajuns la același număr de cazuri zilnice COVID ca România, deși 85% din populație e vaccinată
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
La o populaţie de 17 milioane de locuitori, Olanda a avut luni, 8 noiembrie, 11.804 cazuri COVID. Olanda are în ultimele zile o rată a infectării mai mare decât România şi comparabilă cu cea din ţara noastră în octombrie. Însă în timp ce în România mor zilnic peste 400 de bolnavi COVID, în Olanda sunt cam 20-30 de decese COVID pe zi, spune Mihai Netea, cercetător în Țările de Jos.
Cuprins:
Cercetătorul român Mihai Netea este specializat în imunologia bolilor infecţioase şi sănătate globală şi predă biologie experimentală în Olanda. Într-un interviu acordat ziarului Libertatea, Netea explică de ce valul 4 al pandemiei le-a adus olandezilor rate de infectare comparabile cu ale României.
Tot el arată şi felul în care se reflectă, de fapt, impactul vacinării: la numărul de bolnavi spitalizaţi, bolnavi la ATI şi decese COVID.
În urmă cu o săptămână, Ţările de Jos înregistrau în medie 7.711 cazuri noi, pe zi, o creştere dramatică: mai mult cu 39% faţă de săptămâna precedentă. Premierul Olandei, Mark Rutte, anunţa în acest context revenirea la o serie de restricţii pentru controlul pandemiei. Masca redevenea obligatorie în spaţiile publice închise, iar certificatul verde devenea obligatoriu şi la muzee, şi la terasele restaurantelor.
În ultimele 7 zile, media de cazuri zilnice COVID a fost de 10.438 de infecţii depistate, mai mare decât a României: 8.016, dar similară cu cea înregistrată de România la începutul lunii octombrie.
„La ATI avem de 10 ori mai puţini pacienţi decât România”
Libertatea: Olanda înregistrează un număr semnificativ de infecţii COVID în acest val patru: în jur de 11.000 de cazuri noi zilnic, în ciuda faptului că rata vaccinării este mare: 85%. De ce se întâmplă asta?
Prof. dr. Mihai Netea: Sunt două explicaţii posibile. Încă avem o proporţie relativ mare de nevaccinaţi: 15% din populaţie - lucru agravat de faptul că tulpina Delta este extrem de contagioasă. Dar asta nu poate explica numărul atât de mare de cazuri din prezent.
Cealaltă explicaţie, mai probabilă, este faptul că vaccinurile protejează doar parţial împotriva infectării. Vaccinurile protejează mai ales de gravitatea bolii.
Sunt studii care arată că vaccinurile scad cu 40-50% riscul de infectare. Încă te poţi infecta, dar faci o infecţie uşoară. Treci peste ea mult mai uşor, dar poţi transmite mai departe boala. Astfel, chiar dacă avem o rată înaltă a vaccinării, 50% din populaţie încă poate să transmită boala.
Totuşi, avantajul foarte mare al vaccinului este că, în ciuda faptului că există un număr foarte mare de infectări, asemănător cu al României, numărul de bolnavi spitalizaţi, numărul de oameni la terapie intensivă şi numărul deceselor sunt mai mici.
La ATI avem de aproape 10 ori mai puţini pacienţi decât în România (cam 180 faţă de 1.900). Avem 20-30 de persoane care decedează pe zi, mult sub 400-500 câte sunt zilnic în România.
- Ca severitate, cum se compară valul 4 cu celelalte valuri epidemice din Olanda?
- Este cu siguranţă un val cu impact mai mic, din acest punct de vedere. Anul trecut am avut mai puţine cazuri, pentru că măsurile de distanţare socială şi carantină erau mult mai severe decât acum. În urmă cu an, aveam cam 8.000-9.000 de cazuri, deci mai puţin decât în prezent, dar aveam un număr dublu de pacienţi pe terapie intensivă, mai mulţi oameni internaţi, iar mortalitatea era mult mai mare.
- Au fost olandezii la fel de complianţi faţă de celelalte măsuri de control al pandemiei aşa cum au fost faţă de vaccinare?
- Bineînţeles că sunt întotdeauna şi persoane care nu respectă regulile, dar, în general, oamenii au ascultat. Este o minoritate de oameni care nu vor să se vaccineze, din nesiguranţă, frică, şi aşa mai departe. Şi sunt câteva procente de oameni care sunt şi împotriva oricărei măsuri se poate lua. Însă majoritatea populaţiei respectă regulile.
Olanda a întârziat cu dozele booster
- În ce măsură explozia de cazuri din Olanda este legată de întârzierea dozelor booster - dozele 3 de vaccin?
- Într-adevăr, în Olanda, şi programul de boostere a început mai greoi, la fel ca şi campania de vaccinare. Olanda are tendinţa de a discuta foarte mult, de a pregăti foarte mult, de a porni cu întârziere, dar, după ce porneşte, merge foarte rapid.
Dacă am fi început acum două luni programul de boostere, aveam şi mai puţine cazuri. Şi inclusiv mortalitatea şi internările erau şi mai mici decât le avem acum.
La noi, discuţia despre boostere se poartă de prin iulie şi suntem în noiembrie. De-abia acum am început. Trebuia pornit în septembrie. Nu doar România, ci şi Olanda se putea pregăti mai bine pentru valul 4. Dar trebuie să încercăm să facem mai bine întotdeauna.
- Cât de îngrijorat sunteţi cu privire la situaţia actuală?
- Situaţia este sub control. Nimeni nu se gândeşte la măsuri extrem de severe. Urmărim să vedem ce se întâmplă, fiindcă numerele cresc foarte mult acum. Dacă numărul de infectări va continua să crească în acest ritm, e posibil să fie impuse măsuri mai severe. De pildă, este posibil să se introducă şi certificatul verde la locul de muncă - momentan e cerut doar în baruri, restaurante, cinema, teatre.
- Cum a ajuns Olanda la o rată a vaccinării aşa de bună?
- În primă fază, a durat ceva până s-a pus la punct tot sistemul, poate o lună mai mult decât în alte ţări. Acum este foarte bine organizat. Şi majoritatea oamenilor şi-au dat seama că vaccinarea este necesară. Autorităţile au încercat o comunicare mai puternică, inclusiv cu cei care erau contra vaccinării sau care aveau anumite motive legitime să se întrebe care sunt eventualele efecte secundare.
Oamenii care aveau o influenţă la anumite niveluri ale societăţii au fost invitaţi, li s-a explicat, în aşa fel încât ei să nu facă o campanie contra vaccinării.
Influencerii, chemaţi în spitale să înţeleagă ce se întâmplă
- Cum au făcut autorităţile asta?
- Au fost inclusiv oameni foarte tineri, influenceri online care la început erau contra multor măsuri. Ei au fost invitaţi în spitale: să viziteze, să vadă. Şi-au dat seama care e situaţia şi s-a schimbat dialogul.
E foarte important şi că vaccinarea în grupul profesional medical - doctori, asistente etc.- e foarte sus. La medici, rata vaccinării e undeva la 98%.
Imensa majoritate a oamenilor îşi dă seama că vaccinul e foarte important şi toată lumea merge în aceeaşi direcţie. Cu prima doză s-a ajuns la 87%, deci în câteva săptămâni vom fi la 87-88% cu schema completă. Eu cred că vom ajunge şi la 90%.
Acum a început şi programul de boostere: au fost trimise invitaţiile pentru cei cu comorbidităţi deja, iar de la 1 decembrie, se va face pe criterii de vârstă (începând cu cei mai vârstnici), plus personalul medical.
- Oamenii primesc invitaţii la vaccinare?
- Fiecare primeşte o scrisoare acasă - fie de la spital, fie de la medicul de familie. În acest moment, cei cu comorbidităţi sunt invitaţi să se vaccineze cu boosterul.
- Ce credeţi că ar putea învăţa România din experienţa Olandei?
- În special, dialogul. Cred că în România partea tehnică este foarte bine organizată. Singurul lucru care trebuie îmbunătăţit este comunicarea. Aceasta trebuie făcută şi continuu, şi la multe niveluri. Inclusiv cu cei care sunt contra, trebuie un dialog cât se poate de politicos şi de decent.
Dacă sunt oameni cu influenţă, să fie invitaţi să se discute cu ei. Nu la televizor, că asta nu dă niciun rezultat. La televizor fiecare vrea să arate că el e mai deştept decât celălalt. Trebuie pur şi simplu discutat, oamenii să fie invitaţi să vadă care este situaţia, în spitale, să se observe ceea ce se întâmplă.
Iar oamenii din Parlament, guvern, primării toţi ar trebui să se întâlnească şi să ajungă la un mesaj comun, nu să avem mesaje diferite de la un partid la altul. Subiectul e important şi ne afectează pe toţi. Acelaşi lucru trebuie comunicat pentru toată lumea.
