Pe firul poveștii. Procesul agenților de unică folosință acuzați că au fost plătiți de Rusia să arunce în aer un sediu din Capitală, trecut la secret de Curtea de Apel București
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Vadym Shcherbakov și Bohdan Filipchuk, ucrainenii acuzați de procurori că ar fi fost plătiți de ruși ca să arunce în aer sediul unei companii de curierat din centrul Bucureștiului, vor fi judecați la secret de Curtea de Apel București pentru acte de diversiune, după ce judecătoarea a hotărât să le protejeze „viața privată”.
Cuprins:
În spatele sediului Curții de Apel București, acolo unde, pe sub o boltă de piatră, deținuții sunt introduși în arestul instanței, un convoi de dube albe cu girofaruri înainta lent pe sub privirile câtorva familii strânse ciorchine de cealaltă parte a gardului de fier, peticit strategic cu o tablă de zinc, exact în locul de unde s-ar fi văzut mai bine.
Camioanele de penitenciar pluteau abil pe un culoar strâmt, în pantă, până la intrarea cu porți impunătoare, care din când în când se căscau și îi înghițeau pe cei dați jos în șir indian și conduși, cu cătușe la mâini, fiecare la procesul lui.
Rudele lor, strânse după gard pentru a-i susține, erau încercate de sentimente felurite: o tânără cu ochelari de soare aurii suspina de parcă și-ar fi văzut iubitul pentru ultima oară, în timp ce o femeie cu rochia înflorată aclama mândră, ca și când și-ar fi condus fiul la facultate, nu în arest: „Ia uite-l pe băiatul meu!”.
Pe amândouă le-a liniștit o bătrână cu dinții îngălbeniți de nicotină, privindu-i lung pe cei încătușați: „Lasă, că de la pușcărie te mai întorci; de la cimitir nu te mai întorci!”.
„Da’ voi pe cine filmați?”, s-a trezit să îi întrebe pe jurnaliști un bărbat îndesat, tatuat pe întreg brațul gros cât un parizer.
Primul n-a răspuns nimic, pentru că era german, venit din Leipzig din partea postului de televiziune ZDF cu doar o zi înainte. Al doilea era cameramanul lui, român, angajat special pentru acest subiect. Al treilea s-a făcut că plouă, iar al patrulea, cocoțat pe o țeavă de gaz, era Marian Ceaușescu.
Activistul care îi stresează pe inculpați înainte de fiecare termen de judecată l-a lămurit pe bărbatul cu parizerul tatuat: „Pe ucrainenii ăia care au vrut să pună bombă la poștă!”.
„La război cu ei!”, a conchis tatuatul.
„De partea cui?”, s-a auzit o altă voce.
Ucrainenii, agenții „de unică folosință” recrutați de Rusia
Vadym Shcherbakov și Bohdan Filipchuk sunt doi ucraineni care ar fi fost, spun procurorii, plătiți de ruși pentru a arunca în aer sediul Nova Posta din București, primul fiind căutat și în Germania pentru transportul unor arme de foc într-o ascunzătoare de la periferia Berlinului.
Germania a fost, recent, ținta unui atac cu o dronă încărcată cu explozibil pe aeroportul din Leipzig, iar în ultimii doi ani au avut loc o serie de acte de diversiune și sabotaj asemănătoare cu incidentul de la București, despre care autoritățile din ambele state spun că au fost comandate de Rusia.
Presa germană scrie că în spatele acestor atacuri se află „agenți de unică folosință”, adică tineri pe care serviciile de informații rusești - precum GRU (spionajul militar extern) sau SVR (spionajul civil extern) - îi recrutează rapid pe canale de Telegram sau prin șantaj.
Ei sunt folosiți, în general, pentru o singură misiune periculoasă (transport de arme sau plasare de bombe) și sunt abandonați imediat după finalizarea ei sau în caz de prindere.
Din rândurile acestor „agenți de unică folosință” se presupune că fac parte și Vadym Shcherbakov și Bohdan Filipchuk, aduși la Curtea de Apel București marți, 1 septembrie 2026, pentru primul termen al procesului în care sunt judecați, în stare de arest, pentru diversiune.
Pentru această infracțiune, Codul penal prevede o pedeapsă cu închisoarea de la 10 la 20 de ani.
Avocata din oficiu a lui Vadym Shcherbakov a declarat înainte de începerea procesului că are cunoștință despre faptul că acesta este căutat și în legătură cu depozitul de arme de lângă Berlin, găsit în urma schimbului de informații dintre Germania și Polonia.
Avocata a arătat că a auzit despre o cerere de extrădare formulată de partea germană, dar a spus că n-a văzut ca o astfel de solicitare să fi ajuns la dosarul cauzei.
Despre Vadym Shcherbakov avocata a susținut, evaziv, că acesta pare a fi vizat de o „operațiune multinațională, dar el se consideră nevinovat.
Ședința, secretizată pentru a proteja „imaginea” inculpaților
Cei doi tineri ucraineni au fost băgați în boxa arestaților print-o ușiță camuflată în lambriul de lemn care acoperă de jur-împrejur pereții sălii de judecată.
Vadym Shcherbakov este scund, tuns scurt, cu tatuaje pe brațe și pe gât, și atunci era îmbrăcat într-un tricou negru de firmă. Bohdan Filipchuk este mai înalt, cu o bărbuță roșcată și purta o cămașă brună cu mâneci scurte.
„Sunt de vârsta băieților mei”, a spus jurnalistul german.
Înainte ca judecătoarea Raluca Moroșanu să intre în sala de judecată, în jurul celor doi inculpați s-au strâns avocatele lor din oficiu și o traducătoare, pentru a-i consulta cu privire la ce vor spune la proces.
Celor doi li s-a pus în vedere că pot opta pentru procedura simplificată, care presupune recunoașterea acuzațiilor în schimbul reducerii cu o treime a limitelor de pedeapsă.
În sala de judecată aproape goală, unde tavanul e mult mai înalt decât suprafața iar vocile se rostogolesc cu ecou, s-a auzit destul de clar atunci când traducătoarea a spus că Vadym Shcherbakov urmărește să fie achitat, dar și că a făcut denunț împotriva cuiva în decembrie 2025, astfel că ar merita o pedeapsă mai mică.
În sala de judecată a intrat judecătoarea Raluca Moroșanu, celebră după ce a sfidat întreaga conducere a Curții de Apel București și a spus este adevărat tot ce a dezvăluit colegul ei, Laurențiu Beșu, în documentarul Recorder.
După strigarea cauzei de către grefieră, avocatele din oficiu s-au repezit la pupitru și au cerut judecătoarei să declare ședința secretă.
„Avem informații că în sală se află reprezentanți ai presei, mai exact de la ziarul Libertatea și de la televiziunea publică germană ZDF, motiv pentru care vă solicităm să declarați ședința nepublică. Prin această cerere vrem să protejăm cercetarea judecătorească și dreptul la viață privată a clientului nostru, Shcherbakov Vadym”, a declarat avocata ucraineanului.
„Având în vedere gradul de expunere mediatică a cazului, și noi solicităm ședință nepublică. Acesta este primul moment procesual în care se pot dezvălui informații importante”, a cerut, la rândul ei, avocata lui Bohdan Filipchuk.
Procurorul de ședință s-a ridicat oarecum indiferent de la pupitrul lui masiv din dreapta completului de judecată: „Nu am înțeles în ce context sau în ce bază legală se cere ședință nepublică, dar nu ne opunem”.
Cum cei doi ucraineni plătiți de ruși pentru un atentat în centrul Capitalei sunt judecați pentru diversiune, ar fi fost de așteptat ca secretizarea ședinței de judecată să fi fost întemeiată pe considerente ce țin de siguranța națională sau informații secrete de stat.
Deși la avizier ședința era afișată ca fiind publică, fără mențiunea „cameră de consiliu” sau vreo altă precizare că dezbaterile s-ar desfășura cu ușile închise, judecătoarea Raluca Moroșanu a secretizat procesul cu o motivare referitoare la interesele inculpaților:
„Curtea încuviințează cererea. Ședința va fi nepublică numai pentru acest termen de judecată. Publicitatea ședinței de judecată este garanția unui proces echitabil, este un drept al inculpaților”, a declarat magistratul, explicând că acest drept nu se poate transforma într-o încălcare a intereselor acestora.
Instanța a secretizat orice informație din dosarul ucrainenilor
Încă trei ore s-au desfășurat dezbaterile în spatele ușilor închise, timp în care, cel mai probabil, cei doi și-au precizat poziția procesuală și au dat fiecare câte o amplă declarație, apoi instanța a dezbătut prelungirea măsurii arestului preventiv.
Dacă Vadym Shcherbakov și Bohdan Filipchuk au optat pentru procedura simplificată, atunci judecătoarea îi va condamna la pedepse reduse cu o treime. Dacă ucrainenii au pledat „nevinovat”, atunci procesul va continua la Curtea de Apel București.
Nicio informație n-a mai fost comunicată după secretizarea procesului de către judecătoarea Raluca Moroșanu, iar dosarul 1956/2/2026 a dispărut de pe listele de ședințe ale Curții de Apel București, publicate pe portalul instanțelor de judecată.
Mai mult, vineri, 4 septembrie 2026, cererile jurnaliștilor de la Libertatea și ZDF de a studia dosarul după termenul de judecată din data de 1 septembrie au fost respinse pe motiv că obiectul cauzei, respectiv acte de diversiune, se numără printre infracțiunile pentru care instanța nu poate pune la dispoziția presei soluții sau documente.
„Misiunile” lui Shcherbakov din Berlin și București
Ministrul german de interne, Alexander Dobrindt, a anunțat într-o conferință de presă, pe data de 21 august 2026, că poliția din Berlin a descoperit cu ajutorul serviciilor de informații germane un depozit în care se aflau două pistoale și muniția aferentă.
Armele și muniția au fost găsite sub pământ, într-o pădure de la periferia capitalei germane, în zona lacului Müggelsee.
Depozitul clandestin este asemănător cu cel din apropierea localității Barciszewo, Polonia, de unde Vadym Shcherbakov a dezgropat dispozitivele explozive improvizate pe care le-a ambalat în două colete, le-a adus în România și le-a depus la sediul Nova Post.
În octombrie 2025, Poliția din Berlin a deschis un dosar penal cu privire la depozitul secret, a neutralizat armele și muniția, apoi a pus zona sub supraveghere pentru a vedea cine vine să le ridice.
Operațiunea de filaj a rămas fără rezultat, deoarece Vadym Shcherbakov fusese arestat deja în România începând cu 15 octombrie 2025, alături de complicele lui, Bohdan Filipchuk, în urma tentativei de incendiere a sediului Nova Post din București.
csaba 05.09.2026, 16:39
Nu este nimic senzațional, ați văzut ceva când hoții, mafioții din România să nu fie protejați de justiția din România, frații Ted până nu au fost arestați în SUA justiția română nu le-a mai pus nicio restricție, cu cât au fost plătiți procurorii și judecătorii, nu vrea nimeni să știe de frica lor, exemplu este și Avrămescu, dosar penal pentru că a trimis 2 poze cu copii lui la mama acestora, dacă asta înseamnă propagă sexuală infantilă cam jumătate din România ar trebui anchetă, dar restul nu stă în coasta lui ND ca Bolojan, Ciucu sau Fritz , de grindeanu și nordis nu se leagă nimeni din justiție, ne mai mirăm de ce o să plece toți cu caracter din România și vor rămâne oile care behăie ca în timpul lui Ceaușescu!
SilviuCovaci 08.09.2026, 01:58
Cum adică ”agenți de unică folosință”, din moment ce ei au mai fost folosiți anterior si sunt posesorii unor depozite clandestine de muniție din Berlin si Polonia... ????!!!!