Locul călduț de la CNIR, fratele mai mic al CNAIR, oferit pe criterii politice. Sinecuriștii cu averi de milioane care se ocupă de drumurile patriei
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
„Am citit revoltat cum niște șefi din Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) își triplează cu mult tupeu și fără nicio apăsare indemnizațiile, în timp ce noi toți vorbim de reducerea cheltuielilor și de un buget cumpătat. Ei și-au propus triplarea și tot ei și-au aprobat-o! Ce spun cetățenii, pe bună dreptate, în această situație?! (...) Nu voi aproba niciun buget în Guvern al niciunei companii sau regii care mai vine cu astfel de aberații”, scria premierul Marcel Ciolacu pe Facebook, în data de 3 februarie.
Cuprins:
Doar că alte companii de stat (cum ar fi CNAIR, CFR Călători sau CFR SA) își măriseră deja consistent indemnizațiile, iar premierul nu a protestat atunci. Nu a protestat nici când mare parte din conducerea CNIR a fost numită pe criterii politice, moment în care, evident, PSD și-a asigurat cât mai multe locuri.
Postarea făcută de Marcel Ciolacu
Istoria companiei paralele de drumuri
Despre CNIR s-a auzit prima oară în anul 2016, când, printr-o ordonanță de urgență, a fost reorganizată Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNAIR).
Ideea de bază care a stat la înființarea CNIR a fost eficientizarea absorbției de fonduri europene, existând „multiplele întârzieri în implementarea proiectelor de infrastructură de transport rutier datorită lipsei fondului de timp alocat pentru proiectele de infrastructură de către managementul companiei (n.r. - CNAIR)”.
În ordonanță se mai spunea că dacă CNAIR nu este reorganizat vor ava loc „întârzieri în implementarea proiectelor” și „decomiterea unor sume importante de bani din bugetul Uniunii Europene”.
Abia în anul 2021, Guvernul Cîțu a aprobat, printr-o hotărâre, statutul CNIR prin care s-a stabilit cu ce se ocupă CNIR, că AGA este formată din doi reprezentanți ai Ministerului Transporturilor, iar Consiliul de Administrație este format din șapte membri.
Iar în 2023 s-au apucat să completeze organigrama CNIR și totul s-a transformat într-o luptă pe sinecuri.
Selecția a fost efectuată de ministrul Transporturilor prin firma Pluri Consultans Romania SRL.
Pluri Consultans a fost implicată în selecțiile de personal la mai toate companiile de stat, mai ales cele aparținând Ministerului Transporturilor și cel al Energiei. Iar CNIR, încălcând mai multe norme legale, i-a acceptat serviciile printr-o achiziție directă pe baza unei singure oferte prin transmiterea unei invitații de participare către Pluri Consultans Romania SRL.
Până la urmă, cu multe bâlbâieli, încălcări de norme și incompatibilități, s-a născut și conducerea CNIR. Principala sursă din veniturile proprii ale CNIR sunt cei 15% din taxa de drum încasată de CNAIR.
Apoi, CNIR a preluat de la CNAIR o parte din marile proiecte de infrastructură rutieră, printre care și Autostrada Unirii (A8), care leagă Transilvania de Moldova.
Măcinat de scandaluri interne
Cel mai remarcabil moment din existența CNIR este scandalul dintre actualul președinte al CA, Cătălin Urtoi, și directorul general al CNIR, Gabriel Budescu. Ca un martir veritabil, Urtoi declara recent că își dă demisia din funcția de președinte al CA cu condiția să fie deblocate lucrările pentru A8.
Pe altă parte, la sfârșitul anului trecut, l-a reclamat la Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice pe directorul general Budescu pentru „uzurpare de funcție”, „violarea secretului corespondenței” și „abuz în serviciu”. De fapt, surse din interiorul companiei au precizat pentru Libertatea că Urtoi „nu prea s-a integrat în sistem” și este considerat un intrus care trebuie expulzat.
CNIR funcționează sub autoritatea Ministerului Transporturilor și asigură „serviciul public de dezvoltare a infrastructurii de transport rutiere pentru transportul populației și al mărfurilor, în condiții de siguranță a circulației, timpi de deplasare comparabili cu cei din Uniunea Europeană și confort în trafic”. Iar cei șapte membri ai CA beneficiază fiecare de o indemnizație lunară de 8.591 de lei.
Cine este Cătălin Urtoi, președintele CA
Cătălin Urtoi este președintele CA și, până să devină consilier onorific al ministrului Transporturilor în 2019, a lucrat la mai multe companii de construcții. În 2022 a devenit consilier personal al ministrului, iar în 2023, director general interimar al CNIR.
Urtoi nu are nicio avere, declarația lui fiind aproape albă. Funcția de director general i-a adus suma de 104.862 de lei, iar ceea de administrator 13.067 de lei. Urtoi e asociat în Kat Construct Distribution SRL, care i-a adus doar pagubă, cea mai mare în anul 2023, când a pierdut aproape 14.000 de lei.
Cătălin Urtoi a ajuns consilierul lui Grindeanu împins de asociațiile „Împreună pentru A8” (unde este vicepreședinte) și „Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei”. Acum vreo doi ani, membrii celor două asociații l-au acuzat că face propagandă PSD și voiau să-i retragă sprijinul. Cu toate acestea, la ultimele alegeri, Urtoi a candidat la funcția de primar al Iașiului din partea „Împreună pentru Moldova”, partid născut din asociația „Împreună pentru A8”.
Administratorii cu apartenență politică
Marius Sorin Ovidiu Bota este membru PSD și unul dintre administratorii CNIR. El a fost și președinte al CA, dar a demisionat la scurt timp după numire. Bota a mai trecut prin Ministerul Transporturilor în perioada 2001-2015, când a fost secretar de stat. Apoi a fost senator și deputat de Maramureș.
După ce a terminat cu Parlamentul, în 2001, s-a dedicat mai mult afacerilor personale, fiind implicat în șase firme: Basis Management Solution Office SRL (cu un profit de 153.000 de lei în 2023), Lăpuș Developers SRL (fără profit), Prodvinalco SA (în care este acționar minoritar), Intervalco SA (acționar minoritar), Build & PR Consulting SRL (cu un profit de 317.536 de lei pe anul 2023, ceea ce i-a adus lui Bota dividende de 81.000 de lei) și Basis Agro Plant SRL (cu un profit pe anul 2023 de 171.233 de lei). Din puținul lui, Bota și-a împrumutat firmele Basis Management Solution Office și Lăpuș Developers cu 162.671,73 de lei și, respectiv, 402.277,44 de euro.
Bota are de la CNIR un salariu lunar de 8.591 de lei, iar de la firma sa, Build & PR Consulting, 11.943 de lei.
Bota a mai obținut 1.165.800 de lei din „Antecontracte vânzare-cumpărare”, deține bijuterii, ceasuri și tablouri de 30.000 de euro, mai multe terenuri intravilane și agricole, două case și un spațiu comercial.
Lucian Eduard Simion a fost deputat de Tulcea din partea PSD în legislatura 2016-2020. Înainte lucrase la Consiliul Județean Tulcea, a fost guvernatorul Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării, prefect și subprefect de Tulcea, inspector la SGG etc.
Simion are două case, una în Tulcea și alta în Pardina, bijuterii de 7.000 de euro, 300.000 de lei în conturi și alte 400.000 de lei băgate în titluri de stat.
În declarația de avere din ianuarie 2025, Simion zice că a câștigat de la Consiliul Județean Tulcea (unde este consilierul președintelui) suma de 66.723 de lei, de la Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Fluviale SA (unde este membru CA) 17.760 de lei și de la Ro-Armysecurity SA (o companie fondată de Romtehnica în 2011 și unde Simion a fost numit administrator în martie 2023) 28.666 de lei. De la CNIR încă nu a încasat mare lucru, fiind numit în CA în decembrie anul trecut.
Gabriel Budescu este și directorul general al CNIR și a venit de la CNAIR, unde era director general adjunct și unde a lucrat încă din 2017. De la CNAIR, Budescu a câștigat suma de 245.529 de lei
Budescu a fost unicul asociat al firmei Vision Engineering Construct SRL, firmă care a avut numeroase contracte din banii publici în perioada 2015-2020 și a fost închisă anul trecut.
Budescu mai este și unul dintre proaspeții administratori de la Carpatica Feroviar România SA, o altă companie înființată recent de guvern și care dublează activitatea unei companii deja existente, în cazul de fată, CFR Marfă.
Soția sa lucrează la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și împreună dețin mai multe terenuri, un apartament și o casă de locuit.
Ștefan Ioniță vine și el tot de la CNAIR, unde era director executiv. Ioniță s-a angajat în sistemul de drumuri naționale imediat după absolvirea Facultății de Construcții, în 2004, la Centrul de Studii Tehnice Rutiere şi Informatică (CESTRIN) - organism de strategie şi dezvoltare tehnică a Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere.
În declarația de avere din iunie 2024, Ioniță spune că a câștigat de la CESTRIN suma de 303.832 de lei, iar de la CNIR - 55.286 de lei. Împreună cu soția (care lucrează la Ministerul Educației), Ioniță deține mai multe terenuri (în Berceni, Vidra, Bragadiru și București), două apartamente (unul dintre ele, închiriat fiind, i-a adus un venit de 50.000 de lei) și o casă în București.
Bogdan Pascu a venit în februarie 2023 tot de la CNAIR. CV-ul lui începe în 2012, când a fost angajat la Autoritatea Metropolitană de Transport București din subordinea ministrului Transporturilor.
Dar Pascu are un trecut și înainte de 2012. El este inginer, dar a urmat și o postuniversitară la ASE. În anul 2000 a absolvit și Programul MBA Româno-Canadian, unde președintele Consiliului Director era Dan Voiculescu, care-l numește director general la fundația care-i poartă numele.
Un an mai târziu, după retragerea lui Voiculescu, Bogdan Pascu a preluat funcția de președinte al fundației. Pascu este ales și președinte al Fundației „România profundă”, precum și membru în Consiliul Director al Fundației Universitare a Mării Negre. Printre altele, Pascu a mai fost și președinte al Forumului Clasei de Mijloc și al IMM și fondator al Mișcării Populare.
Bogdan Pascu și-a început cariera politică în 2001, când s-a înscris în partidul lui Dan Voiculescu, Partidul Umanist din România. În 2003 era deja vicepreședinte al PUR și apoi membru al Biroului Politic al Partidului Conservator (cum a fost rebotezat PUR).
În 2004, Pascu a fost ales deputat pe listele Uniunii Naționale PSD-PUR, devenind liderul grupului parlamentar al Partidului Conservator.
În 2006, Bogdan Pascu a fost numit în funcția de ministru de stat pentru coordonarea activităților din domeniile mediului de afaceri și întreprinderilor mici și mijlocii, apoi a fost desemnat vicepremier. Bogdan Pascu demisionează din funcția de membru în Guvernul Tăriceanu la sfârșitul lui 2006, după ce Partidul Conservator a decis să părăsească guvernarea.
În contact cu Transporturile, Pascu intră începând cu 2012, când este numit consilier în minister, director general adjunct la Proiecte cu Finanțare Externă din cadrul CNAIR și membru în Consiliul de Conducere al Autorității Metropolitane de Transport București (AMTB). În timp ce lucra la AMTB, Pascu se angajează și la privat ca director general al Consitrans SRL, unde lucrează timp de trei ani.
Consitrans, companie de proiectare și consultanță, a beneficiat de numeroase contracte cu CNAIR. Cele mai cunoscute sunt realizarea drumului expres Craiova - Pitești și cele de consultanță pe proiecte precum A3 București - Ploiești, Autostrada Lugoj - Deva lot 2, centura Târgu Jiu sau centura Satu Mare. Cooptată în peste 100 de contracte de infrastructură rutieră, Consitrans a fost considerată una dintre firmele responsabile pentru prăbușirea Autostrăzii Sibiu - Orăștie.
În 2016, Bogdan Pascu este numit la Administrația Porturilor Maritime SA Constanța (APM) ca reprezentant în AGA din partea Companiei Naționale de Investiții și director general adjunct. Iar în 2019 revine la CNAIR ca membru al CA, în același timp fiind membru CA al APM și consilier de stat al primului-ministru pe probleme de infrastructură.
Tot în 2019, Pascu a mai fost numit de premierul de atunci, Viorica Dăncilă, șef al Departamentului pentru dezvoltare, promovare şi monitorizare a proiectelor de investiţii în infrastructură, instituție care se suprapunea cu Ministerul Transporturilor.
Ca afaceri private, Bogdan Pascu este asociat în firma de imobiliare CBAR Cotroceni SRL, alături de Bogdan Nicolaescu și societatea Coldwell Banker Affiliares of Romania SRL.
Asociatul juridic Coldwell Banker Affiliares of Romania SRL este deținută de libanezii Aoun Akram și Hassan Morad. Ultimul este fratele lui Mohammad Murad, unul dintre cei mai mari investitori din turismul autohton. Hassan este implicat în proiecte imobiliare, dezvoltator, printre altele, al Onix Park din zona de nord a Capitalei. Acum câțiva ani a cumpărat Hotelul Neptun de pe litoral și apoi o fabrică de conserve din județul Alba.
Pascu mai este asociat unic în firma Advice Link SRL (administrată de soția sa, Pascu Alexandra Teodora, care este șef serviciu la ELCEN SA) și în Netwo Tech SRL (firmă fondată acum un an împreună cu Mihai Adrian Pascu și Gabriel Nicolae Oproiu).
Advice Link SRL, firmă fără niciun angajat, a avut un profit de 250.000 de lei în 2023 și în ultimii doi ani a avut mai multe contracte cu Agenția Națională Antidrog în valoare totală de aproape 500.000 de lei.
Bogdan Pascu este un om destul de bogat. Pe lângă terenuri, un apartament și două case, Pascu deține acțiuni și hârtii de valoare de peste două milioane de lei (la OMV, Gazprom, Banca Transilvania, Romgaz etc.). În conturi, Pascu are vreo 600.000 de lei și 24.000 de dolari.
De la stat, Pascu a încasat, conform ultimei declarații de avere, 54.726 de lei de la Administrația Porturilor și 55.286 de lei de la CNIR.
Ion Cosmin Petrescu este președintele PNL Curtea de Argeș și probabil cel mai bogat membru CA al CNIR. Petrescu provine din mediul privat, primul job la stat fiind de director executiv la Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (din 2020).
În 2021 a fost consilier al secretarului de stat Iulian Vasile Popescu și a devenit și membru CA al Electrica SA (unde este și acum).
Conform ultimei declarații de avere, Petrescu a câștigat de la FNGCIMM 206.851 de lei, de la Electrica SA 191.572 de lei și 52.500 de lei ca membru CA al CNIR.
Familia Petrescu deține mai multe hectare de terenuri agricole și de păduri, trei apartamente în București, unul în Galați și o casă în Băiculești, bijuterii, tablouri și obiecte de artă în valoare de 160.000 de euro și a dat împrumuturi de 130.000 de lei.
FreeWokeNoReligion 05.03.2025, 12:53
Ce moace de infractori , interlopi , au acești gropari ai infrastructurii de transport românești. Nu i-aș angaja nici portari sau paznici de noapte .
Meila 05.03.2025, 15:50
Și Domnul ministru, ce face, pentru ce e ministru, așa de forma ,sau sa facă ordine
Ttyy 05.03.2025, 16:18
D-aia nu avem poduri si drumuri. In loc sa facem 1000km cum trebuie intr-un an, incepem acum, terminam peste doi ani si avem 1000km la 2 ani si aia mai putin liant si mai strat subtire doar cat se vede. Paguba se duce la Pinocchio, masini stricate, vieti pierdute, timp pierdut, iar banii se aduna la astia.
Moravurinoi 05.03.2025, 23:35
Poftiti motivele pentru care un minion care promite ca el nu e ca cei mentionati are castig de cauza in mentalul romanilor. Cand nu am fost noi in situatia de a alege intre mincinosi? atat ca unii acum mint ca lupul langa o oaie credula nu ca pana acum ca hotul langa pacaliti