Marele afacerist din România postcomunistă care a păgubit SUA cu 23 de miliarde de dolari în urma „reconstrucției” Afganistanului

Un eșec răsunător în reconstrucția Afganistanului

Biroul Inspectoratului Special General pentru Reconstrucția Afganistanului (SIGAR) a dezvăluit în raportul său final că proiectul, ce includea un hotel și un complex de apartamente, a rămas neterminat și abandonat, deși a beneficiat de finanțări uriașe din fonduri publice americane. Anterior Taher a fost implicat în activitățile semnificative în România, unde a deținut companii precum Griro și Electroputere Craiova.

Potrivit raportului SIGAR, între 2002 și 2021, Congresul SUA a alocat aproximativ 144,7 miliarde de dolari pentru reconstrucția Afganistanului, o sumă semnificativ mai mare decât Planul Marshall, ajustat la inflație.

Cu toate acestea, eforturile de a transforma Afganistanul într-o democrație stabilă au eșuat. În august 2021, guvernul afgan s-a prăbușit într-un mod neașteptat de rapid, dezvăluind fragilitatea subsistemelor construite pe parcursul a două decenii.

„Prăbușirea uimitor de rapidă a guvernului afgan în august 2021 a scos la iveală o fragilitate ascunsă de ani de afirmații încrezătoare despre progres. Decalajul dintre ambiție și realitate a fost vast, deteriorarea condițiilor de la fața locului subminând continuu obiective care s-au dovedit a fi nerealiste”, se arată în raportul SIGAR.

Din cele 144,7 miliarde de dolari investite, aproximativ 23,2 miliarde au fost pierdute din cauza proiectelor eșuate, dintre care șase sunt considerate cele mai păguboase, însumând aproape 14 miliarde de dolari.

Proiectul lui Fathi Taher – o promisiune neîmplinită

Printre eșecurile majore se numără și un proiect în valoare de 85 de milioane de dolari, destinat construirii unui hotel de cinci stele și a unei clădiri de apartamente, situate vizavi de Ambasada SUA din Kabul.

În 2006, omul de afaceri Fathi Taher a propus construirea unui hotel Marriott cu 209 camere, menit să găzduiască investitori străini și să sprijine procesul de reconstrucție a Afganistanului. Conform OPIC (Overseas Private Investment Corporation), hotelul urma să genereze venituri anuale de 80 de milioane de dolari.

În 2007, OPIC a aprobat un credit de 60 de milioane de dolari, iar dezvoltarea proiectului a început în 2009. Cu toate acestea, în 2013, după ce primise ultima tranșă din finanțare, Taher a suspendat lucrările, iar hotelul a rămas neterminat.

În același an, grupul Marriott s-a retras din proiect, deși locația a continuat să fie cunoscută sub numele neoficial de „hotelul Marriott”.

Inspecții și acuzații de raportare falsă

Inspectorii SIGAR au vizitat șantierul în 2016 și au descoperit că proiectul era abandonat și nefinalizat.

„Pe 1 august 2016, inspectorii SIGAR au vizitat hotelul pentru a verifica stadiul proiectului. Am descoperit că este nefinalizat și că pare abandonat. În baza a ceea ce am văzut, este clar că asigurările date de dezvoltator pentru a obține ultima tranșă din credit au fost false”, se arată în raportul SIGAR.

Instituția a mai subliniat că OPIC nu a efectuat vizite regulate pe șantier și a bazat acordarea tranșelor de finanțare aproape exclusiv pe rapoartele dezvoltatorului.

Taher: un nume controversat în afaceri

Fathi Taher, care a decedat în 2021, a fost unul dintre cei mai influenți oameni de afaceri din România postcomunistă. Legăturile sale cu statul român datează dinainte de 1989, când activa ca reprezentant comercial al Kuwaitului la București.

Conform sursei citate, printre afacerile sale în România s-au numărat Școala Româno-Americană din Pipera, hotelul Marriott din București, asigurătorul AIG România, Kandia, fabrica GRIRO, platforma Electroputere Craiova și clubul de fotbal Rapid București. În 2009, revista Capital îl includea pe locul 19 în topul celor mai bogați români, cu o avere estimată între 350 și 375 de milioane de euro.

America plătește prețul deciziilor greșite

Raportul SIGAR detaliază cum deciziile inițiale ale SUA, uneori bazate pe alianțe cu persoane corupte sau implicate în încălcări ale drepturilor omului, au avut un efect de bumerang, alimentând insurgența și subminând orice tentativă de a aduce democrația în Afganistan.

În plus, aproape 90 de miliarde de dolari destinate asistenței în sectorul de securitate nu au putut preveni prăbușirea rapidă a forțelor de securitate afgane după retragerea trupelor americane.

„Eforturile de a îmbunătăți condițiile economice și sociale din Afganistan nu au reușit nici ele să aibă un impact de durată”, subliniază raportul.

Fiascoul proiectului lui Fathi Taher din Kabul rămâne un simbol al dezechilibrelor și al investițiilor eșuate care au marcat procesul de reconstrucție a Afganistanului. În ciuda promisiunilor și a sumelor uriașe investite, rezultatele au fost departe de a corespunde așteptărilor, iar pierderile financiare și umane continuă să fie analizate chiar și în 2026.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE