Mergi direct la conținut »
Nepoata unui disident maghiar deportat în 1956 la Snagov este în prima linie a opoziției față de Viktor Orban: ”Scopul nostru este să demolăm sistemul!”
Știri Externe Libertatea > Ştiri > Știri Externe > Nepoata unui disident maghiar deportat în 1956 la Snagov este în prima linie a opoziției față de Viktor Orban: ”Scopul nostru este să demolăm sistemul!”

Nepoata unui disident maghiar deportat în 1956 la Snagov este în prima linie a opoziției față de Viktor Orban: ”Scopul nostru este să demolăm sistemul!”

Anna Donath, o politiciană maghiară, deputată în Parlamentul European și vicepreședintă a partidului Momentum, explică într-un interviu pentru Libertatea ținta tinerei mișcări pe care o reprezintă: ”Principalul nostru scop este să demolăm sistemul și să reconstruim statul de drept și democrația liberală”.

De Adrian Cochino,

  • Donath este nepoata disidentului maghiar Ferenc Donath, care a fost deportat în 1956 în România, împreună cu Imre Nagy, liderul revoluției maghiare. Anul trecut, chiar tânăra politiciană a petrecut câteva ore în detenție, după ce a fost ridicată de poliție de la un miting împotriva guvernului.

La 31 de ani, Donath este vicepreședintă a Momentum, o mișcare devenită partid abia recent, în 2017, dar care se bucură deja de succes în sondaje și încearcă să se poziționeze drept principala grupare de opoziție față de guvernarea Fidesz, condusă de Viktor Orban, acuzată de grave derapaje democratice.

La prima participare la un scrutin intern, la alegerile legislative din 2018, partidul nu a atins pragul de intrare în parlament. În mai 2019, Momentum a reușit însă să obțină două mandate în Parlamentul European.

Anna Donath și colegul ei, sunt afiliați grupului Renew Europe, alături de partidele românești USR și Plus.

Generația noastră nu este reprezentată, elita politica nu face nimic pentru a implica viitoarea generație în politică, în luarea de decizii, iar aici apare rolul nostru.

Anna Donath, vicepreședinte Momentum:

Politiciana explică și cum s-ar putea construi sprijinul pentru noul partid.

”Încercăm acum să formăm o rețea puternică, vrem să construim comunități locale, vrem să le arătăm oamenilor că politica poate fi diferită, poate fi atrăgătoare, că nimeni nu trebuie să se teamă să se implice în politică. De ce trăim în acest sistem? Pentru că cea mai mare parte a publicului nu se implică și îi lasă pe alții să hotărască în locul lor”, spune vicepreședinta Momentum.

Un spaniol a renunțat la bani și s-a mutat în România pentru o viață mai bună. Așa spun și românii care pleacă în Spania
Recomandări

Un spaniol a renunțat la bani și s-a mutat în România pentru o viață mai bună. Așa spun și românii care pleacă în Spania

 

”Politica nu trebuie organizată pe baze etnice”

În timpul campaniei pentru alegerile prezidențiale din România, Momentum a stârnit protestul vehement al politicienilor Fidesz după ce și-a anunțat sprijinul pentru Dan Barna, candidatul USR-Plus, nu pentru liderul UDMR Kelemen Hunor.

Donath explică de ce au făcut acest lucru.

”Comunitatea maghiară din țările vecine și din întreaga lume de fapt este evident importantă pentru noi. Dar vrem ca statele care găzduiesc astfel de comunități maghiare să aibă o relație de parteneriat cu ele, nu să le trateze ca pe niște minorități. Și credem că aceste comunități maghiare trebuie să susțină forțele politice care tratează serios problemele lor.

De aceea, susținem în statele membre UE aceste partide surori, care au aceeași viziune ca noi. Nu credem că doar un partid politic etnic îi poate reprezenta. Această diviziune care spune că politica poate fi organizată pe baze etnice nu este în interesul minorităților și nici al cetățenilor români. Credem că etnicii maghiari din România sunt și ei cetățeni români și trebuie tratați ca egali”, spune Anna Donath.

Andreea Berecleanu, prima reacție după ce a fost înlocuită la Observator. „Nu voi accepta situații impuse”
Recomandări

Andreea Berecleanu, prima reacție după ce a fost înlocuită la Observator. „Nu voi accepta situații impuse”

 

”În practică, Ungaria nu mai este o democrație”

Ultimele decizii ale majorității lui Viktor Orban au continuat tendința deja afișată a partidului, care este acuzat de critici că vrea să controleze întregul stat. Acum, inclusiv activitatea teatrelor.

Pentru Anna Donath, răspunsul la întrebarea ”Mai este Ungaria o democrație?” poate să fie unul simplu.

”Teoretic, da, în practică însă, nu mai este o democrație. E cel mai simplu mod de a explica lucrurile”, spune europarlamentara, care adaugă că în vreme ce a fost ales în mod democratic, guvernul abuzează de puterea sa.

Posibil dezastru ecologic! Nepotul secretarului general PSD, Paul Stănescu, e acuzat că mușamalizează deversările ilegale de la ferma de porci a tatălui său
Recomandări

Posibil dezastru ecologic! Nepotul secretarului general PSD, Paul Stănescu, e acuzat că mușamalizează deversările ilegale de la ferma de porci a tatălui său

 

O democrație europeană este ca un triunghi, unde drepturile fundamentale, statul de drept și instituțiile democratice sunt egale ca importanță. Folosirea dreptului de a guverna împotriva statului de drept și a drepturilor fundamentale este incorectă. De aceea pot să spun că nu există o democrație reală în Ungaria. Din punctul de vedere al multor cetățeni, suntem mai aproape de un regim autocratic.

Anna Donath, vicepreședinte Momentum:

O conexiune peste timp cu România

Anna Donath se adresează demonstranților la un miting anti-guvernamental în Budapesta, în decembrie 2018 FOTO: EPA

În 2018, Anna Donath a fost ridicată de polițiști și plasată în detenție în timpul unei demonstrații împotriva așa-numitei ”legi a sclaviei”, care flexibiliza programul de lucru, dar care diminua drepturile angajaților, potrivit criticilor.

”Cel mai bine pot descrie momentul relatând ce a spus tatăl meu atunci. Venise acasă și un prieten l-a sunat și i-a zis: ”Fiica ta a fost dusă în arest”. Iar el a ascultat și a răspuns: ”Nu ar trebui să fim surprinși, la un moment dat, așa ceva se întâmplă cu fiecare membru al acestei familii”. Umorul e un mod de supraviețuire”, povestește politiciana.

Reacția tatălui lui Anna Donath are un înțeles anume. Bunicul tinerei, Ferenc Donath, s-a aflat în prima linie a revoluției din 1956 din Ungaria, alături de Imre Nagy, și a fost arestat, deportat în România, la Snagov, pentru un an, apoi închis pentru mult timp în Ungaria.

Când am ieșit din detenție și am fost întrebată dacă mi-a fost frică să mă implic, mi-am amintit mereu că lupta împotriva regimului Orban nu este simplă, că uneori e înfricoșătoare, dar nu se compară cu ce a suferit bunicul meu. Nu îmi pot închipui cum a fost să fii deținut în altă țară. Să nu-ți poți vedea copiii cu anii, doar pentru că ți-ai exprimat opiniile în care credeai.

Anna Donath, vicepreședinte Momentum:

”Nu cred că este ironic, dar nu as spune că este destin. Cred că are legătură cu mediul actual. Am crescut într-o familie care m-a învățat că dacă ai oportunitatea de a reprezenta alți oameni, trebuie să o faci, este obligația ta să o faci.

Eu sunt privilegiată, pentru că am crescut într-o familie iubitoare, într-un mediu protejat, am fost susținută să învăț, să am acces la educație. Trebuie să folosesc aceste circumstanțe pentru a vorbi în numele celor care nu o fac, al celor cărora le este frică să vorbească”, mai spune politiciana.

Amintiri de la Snagov despre solidaritatea românilor

Europarlamentara are câteva povești din timpul detenției bunicului ei la Snagov, acolo unde acesta a fost adus alături de familia sa, inclusiv alături de tatăl Annei Donath, Laszlo, care mai târziu a fost la rândul lui politician și parlamentar.

”Tatăl meu era prea tânăr să își amintească anul petrecut în România. Dar bunica mea a scris o carte despre viața familiei și acolo sunt multe povești despre perioada petrecută la Snagov.

Și îmi amintesc câteva povești despre sprijinul și solidaritatea arătate de românii care aveau grijă de ei acolo, la Snagov. Acest lucru a arătat că dacă petreci destul timp cu cineva, chiar cu cineva pe care ți s-a spus că ar trebui să îl urăști, poți să formezi o comunitate”, spune Donath.

”Anul acela din Snagov nu a fost o experiență integral rea, pentru că oamenii pe care i-au cunoscut acolo au făcut viața suportabilă. Au existat și alte episoade, despre cum cei deținuți acolo aflau informații din exterior și despre cum unii paznici îi surprindeau aducându-le dulciuri și ziare sau mâncare mai bună.

De aceea, discuțiile pe care le mai avem despre Snagov nu sunt tot timpul într-o conotație negativă”, mai spune Anna Donath.

Nu trebuie să lăsăm populiștii să își impună agenda

Ajunsă în Parlamentul European, Anna Donath mai are în față și alți politicieni populiști, nu doar pe Viktor Orban. Și are și o strategie.

”De ce a devenit populismul așa de succes? Pentru că populiștii au răspunsuri clare și scurte la toate problemele. Acest tip de politică prinde foarte bine la oameni și evident, oamenii nu vor neapărat răspunsuri complexe când există o problemă de care se tem, ca migrația. Dacă cineva le spune că ”ori îi urăști pe migranți, ori îi lași să intre”, e mai simplu pentru ei să aleagă”, explică Donath.

La alegerile din mai 2019, populiștii și extremiștii au obținut rezultate bune, dar nu o majoritate. Dovadă că cei mai mulți europeni au încă încredere în partidele care reprezintă democrația liberală. Dar lupta este în continuare grea.

Populiștii otrăvesc discursul public cu ura pe care o răspândesc. Ce trebuie să facem este să luăm în serios temerile oamenilor. Problema este că în acest moment, oamenii cred că doar populiștii le iau în serios aceste temeri.

Anna Donath, vicepreședinte Momentum:

”Nu trebuie să lăsăm populiștii să își impună agenda, trebuie să găsim noi soluțiile la problemele oamenilor și să ne impunem propria agendă. Când oamenii vor vedea că de o parte au un grup care se plânge și seamănă ură, iar în cealaltă parte un alt grup care încearcă să construiască ceva pentru viitor, pentru o viață mai bună, atunci pe termen lung este clar ce grup de vor alege”, mai spune Anna Donath.

Close
Închide
  Close